Privire asupra unui paradox român

Distribuie!

În articolul pe care-l aveți în fața dumneavoastră, vreau să vă prezint o problemă ce a fost adusă în atenția noastră încă din 1998 de către Sorin Alexandrescu prin „Paradoxul român”. Din acest studiu am ales să vă aduc în atenție un anumit aspect, trecut prin propria prismă.

În opinia lui Sorin Alexandrescu, românistul din afara granițelor române este o persoană ce trăiește din orice altceva, în afară de munca sa asupra limbii, literaturii și culturii române. Autorul studiului afirmă că motivul pentru care românistul își practică truda ca un „hobby sau violon d’Ingres”, este pentru că limba română nu are o așa mare importanță în cadrul universităților de prestigiu din Europa.

El își continuă pledoaria explicând că, de fapt, cultura, ca entitate de sine stătătoare în Europa secolului al XIX-lea – mai exact, după ce începea perioada romantică – „istoria cultural-europeană” era în căutare de adevăr; iar țări precum Anglia, Germania sau Franța reprezentau, fiecare în parte, puntea de lansare pentru orice scriitor care se dorea a fi citit. Dar viața culturală de la acea perioadă era dominată, în principal, de cum era conceput stindardul granițelor în care te nășteai.

Așa cum era de așteptat, fiecare perioadă are sfârșitul ei, astfel ajungem în perioada modernistă, post-romantică. În această perioadă cultura este, într-o măsură mult mai mare decât în romantism, influențată de politic. Țările care nu aveau un cuvânt puternic de spus în cadrul întâlnilor politice nu își puteau susține creatorii de cultură în contexte geopolitice diferite de ale lor. Marii scriitori, care nu țineau de țări precum Anglia, Germania sau Franța, există în repertoriul european doar pentru că au fost admirați de oameni care aparțineau țărilor menționate; implicit, ființele lor de hârtie, cum ar spune Barthes, vorbesc pe limba care trebuie.

În schimb, ai noștri, pe când celelalte țări își împărțeau Europa sau purtau bătălii, erau pioni, deoarece noi nu am avut o stabilitate națională concretă, ci doar la nivel abstract. Așadar, scriitorii noștri, așa cum observă Sorin Alexandrescu, se regăsesc, la nivel european, ori cu un pas înapoi ori cu unul înainte. Fie sistemul cultural era suprasaturat de ceea ce ofereau românii, fie nu era pregătiți; iar România, ca stat format (relativ târziu față de celelalte state în fața cărora vrea să se demonstreze) nu putea oferi literaților săi un statut destul de puternic încât aceștia să oblige schimbarea.

Așadar, continuă Alexandrescu, românistul trebuie privit din două unghiuri. O dată cel al românistului român, și a doua oară a românistului de altă naționalitate. Românistul român acceptă critici, dar nu și „desacralizarea” culturii. Românistul de altă naționalitate este cel care critică primul cultura română, sub o formă umoristică, tocmai pentru a se justifica. Însă, în ambele cazuri, această manifestație, este una de inferioritate. El ar trebui să fie mult mai rațional. Românistul, de orice naționalitate, este unul cu o atitudine polemică (față de el însuși), „el este când foarte ironic, când foarte pasionat, când foarte distant, când foarte implicat”.

Împreună cu Sorin Alexandrescu, descoperim, până la urmă, că în prezent cea mai mare problemă dintre românist și dragostea sa este însăși această dragoste pătimașă, deloc rațională. Românistul trebuie să se oprească, să se uite în jurul său, și să înceapă să se autoanalizeze. Românistul cade în patima obiectului, el se implică sentimental, și îi fură obiectului numele de știință. Știința este rațională, în căutare de adevăr, nicidecum nu caută implicarea emoțională care o exclude ca știință.

Însă un lucru trebuie neapărat menționat: acest studiu a fost realizat în anul 1998. De ce abia acum – mai exact, pe 5 noiembrie a.c. – după atâția ani, limba română a fost introdusă ca obiect de studiu (dar și ca limbă în care să dai examenul) la prestigioasa Universitate Oxford (în cadrul Facultății de Lingvistică, Filologie și Fonetică)?

Răzvan Dincă

Sursa foto: photopin.com

Surse :

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/235073/limba-romana-predata-premiera-oxford.html

http://ro.scribd.com/doc/36834871/Sorin-Alexandrescu-Paradoxul-Roman

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*