Politicul (cu)minte: Migrația ca fenomen politic

Distribuie!

de Bogdan Țopan

Ca să facem lucrurile mai interesante, acest al 8-lea articol al rubricii „Politicul (cu)minte” va începe cu un exercițiu de memorie. Fiecare dintre voi, fideli cititori ai rubricii sau începători în domeniul politicii trebuie să faceți un mic efort de gândire: căutați printre cunoscuții dumneavoastră cinci persoane care în locul în care stau au statutul de emigranți. Dacă ați reușit să ieșiți din zona confortului personal puteți împinge lucrurile puțin mai departe dându-vă seama că și acele cinci persoane cunosc deasemenea alte cinci persoane care au statutul de emigranți.

Acest mic exercițiu este menit să demonstreze că migrația zilelor noastre este un fenomen dinamic, și că granițele lumii în care trăim au o structură ciclică, ceea ce ne permite să intrăm în dimensiunea istorică a fenomenului.

Încă din cele mai vechi timpuri, populațiile s-au mișcat pe mapamond, de cele mai multe ori din rațiuni de subzistență. Indiferent că au făcut-o din cauza schimbărilor climatice, în epoca preistorică sau din cauza turmelor care aveau nevoie de spațiu, această mișcare perpetuă demonstrează dorința de sedentarizare a speciei umane. După un parcurs fascinant de urmărit pe harta migrațiilor, populațiile se opreau pentru o perioadă scurtă de timp, crezând că au găsit locul căutat (de multe ori acesta fiind un loc cu o valoare profetică) pornind mai apoi din nou în căutarea lui.

După valuri succesive de migrație, popoarele migratoare au început să facă incursiuni în teritoriile popoarelor stabilite deja, de cele mai multe ori fiind asimilați de către populațiile băștinașe.

Pentru a lega dimensiunea istorică a fenomenului cu perioada contemporană trebuie să explicăm că factorii clasici de mișcare ai populațiilor sunt în număr de patru: factorii politico-religioși, factorii economici, factorii demografici și factorii compuși.

Migrația s-a dezvoltat concomitent cu dezvoltarea condițiilor de trai. Domesticirea animalelor, îmbunătățirea ambarcațiunilor și inventarea mașinii cu abur au reprezentat momente de referință în dinamica migrației mondiale. Apariția și dezvoltarea religiilor deasemenea. Descoperirea unor zone prospere din punct de vedere economic precum și a modalităților de exploatare au dus la „mutarea” unor populații spre alte teritorii.

Nu trebuie să uităm însă că migrația are și consecințele ei nefaste. Fenomenul de „dezrădăcinare” a rămas de multe ori în mentalul colectiv drept cea mai gravă consecință a plecării masive a populațiilor.

Implicațiile politice ale migrației trec în zilele noastre prin prisma fenomenului globalizării, un termen normativ pentru mondializare. Micșorarea distanțelor precum și accesul la informație fac ca șocul dezrădăcinării să fie mult mai mic. Anual, milioane de oameni își schimbă locul de reședință iar o mare parte dintre ei nu au de gând să revină în locul din care au plecat.

Acceptarea socială a emigranților face și ea parte din implicațiile politice ale globalizării. Dacă mulți dintre emigranți pleacă fără a avea certitudinea unui loc de muncă sau ale unor minime condiții, ei nu au parte mereu de cea mai călduroasă primire în cadrul societăților în care ajung.

Uniunea Europeană nu face nici ea excepție de la această teorie. Cu unul dintre cele mai mari fluxuri migratorii din lume, diversitatea Uniunii Europene a văzut, de-a lungul timpului, schimbări majore în ceea ce privește condițiile de acceptare ale emigranților în țările membre, dar și schimbări de legislație care facilitează accesul la locurile de muncă și la stabilirea unui cadru legal.

Din experiența personală, emigrarea e deseori dureroasă și brutală atunci când persoanele care emigrează nu sunt pregătite să accepte fondul cultural al zonei în care ajung. Am cunoscut mulți emigranți, africani, arabi sau din Europa de Est, și fiecare ducea cu sine povestea plecării lui.

 

Politica e între oameni și viața lor de fiecare zi.

 

Bogdan Țopan este student la Institutul de Studii Politice din Paris,specializat în politica Europei Centrale și Orientale.

 

Pentru o înțelegere aprofundată a subiectului recomandăm următoarele surse :

DUMONT, Gérard-François - « Les nouvelles logiques migratoires au XXIe siècle », Outre-Terre 4/2006 (no 17), p. 15-25

KESZTENBAUM, Lionel, ORIS Michel - « Les migrations, entre choix individuels et influences collectives », Annales de démographie historique 2/2012 (n° 124), p. 5-13

PICHE, Victor - « Contemporary Migration Theories as Reflected in their Founding Texts », Population (English Edition) 1/2013 (Vol. 68), p. 141-164

RHEIN, Eberhard -  « Quelle politique de migration pour l'Union européenne ? », Outre-Terre 4/2006 (no 17), p. 65-74

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*