Romanian Youth Focus – Y între X şi Z

de Nicoleta Diaconeasa

În această dimineaţă am păşit împreună cu editorul nostru executiv, Diana Scurtu, în sala de conferinţe I.L Caragiale a hotelului Ramada Majestic Hotel din Bucureşti.

De la lift până la primirea călduroasă a celor care ne aşteptau pentru a ne oferi ecusoanele şi pentru a ne înscrie la o tombolă susţinută de sponsorul principal al acestui eveniment, Raiffeisen Bank, nu ne-au despărţit decât câţiva paşi. Intrând, am experimentat senzaţia unei traiectorii parcurse de o cameră de filmat care părea că se află în spatele ochilor acelor personaje cool din filme, care transformă holurile hotelurilor în podiumul prezentărilor de modă. Muzica de pe fundal şi zumzăitul vocilor care se auzeau în surdină au completat această atmosferă.

Aşadar, până la ora 09:30 am aşteptat cu sufletul la gură să apară în faţa noastră speakerii care urmau să vorbească în primul panel tematic abordat, numit: The perks of being a Romanian Youngster.

Voi începe cu prezentarea doamnei Gina Apolzan (specialist în dezvoltarea adolescenţilor şi tinerilor, UNICEF) care deşi a fost a patra persoană care a luat cuvântul, personal consider că, în ordine cronologică, se cuvine mai degrabă să-i fie acordat statutul de început al retrospectivei conferinţei de astăzi. Psihologul Gina Apolzan împreună cu Ionela Sufaru de la Novel Research ne-au prezentat rezultatele raportului „Situaţia adolescenţilor în România”. Împreună au realizat un proiect antropologic la o scară mare, evidenţiind anumite categorii de adolescenţi, şi problemele lor, pe un eşantion de 607 subiecţi cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani. Din acest raport am reuşit să avem o viziune de ansamblu asupra procentului de tineri care frecventează în ziua de azi şcoala (95%), care sunt consumatori de social media (93%), care muncesc (1%) şi o categorie de tineri numiţi „nini” adică nici nu se duc la şcoală, nici nu muncesc (5%). O generaţie confuză la nevoile cărora nu ştim să răspundem, nevoi care, din păcate, rămân necunoscute şi ignorate.

Iar cu această privire de ansamblu vă invit să pornim înapoi în timp către prima prezentare din cadrul conferinţei Romanian Youth Focus.

Conferinţa a început deci printr-o prezentare a Cristinei Ungureanu (communications planner, Geometry Global) despre ABC-ul XYZ-ului, adică o analiză a generaţiei Y, respectiv generaţia celor care acum au în jur de 20 de ani, în comparaţie cu trecutul, adică părinţii ei şi apoi viitorul, generaţia Z, cei născuţi după anul 2000. Trăsăturile caracteristice, temerile şi aspiraţiile acestor trei generaţii au fost relevate şi analizate de Cristina Ungureanu din trei puncte de vedere esenţiale pentru un om: slujbă, familie, viaţă socială. De la sociologul Mircea Kivu am primit o clasificare, aşa cum spune el că sunt oamenii din branşa sa obişnuiţi să o facă, precum urmează (plus o bibliografie sugestivă pentru fiecare etichetare):

1)1883-1900 The lost generation sugerând Fiesta lui Ernest Hemingway

2)1900-1924 The G.I Generation – The greatest generation a lui Tom Brokaw fiind cartea recomandată;

3)1924-1964 The silent generation fiind bine reprezentată în seria Mash

4)1964-1980 Baby Boomers, respectiv generaţia părinţilor noştri, numită de asemenea jucăuş de Mircea Kivu „părinţii-elicopter” datorită supravegherii de la distanţă asupra copiilor lor, fiind  tranpusă în romanul lui Salinger, De veghe în lanul de secară

5) generaţia X (o necunoscută indefinibilă) a celor născuţi între anii 1980-1990 sugerând Douglas Koupland, Generation X: Tales for an Accelerated Culture şi nu în cele din urmă generaţia Y a celor născuţi între anii 1990-2000, recomandând filmul francez Tanguy. A demitizat toate acele mistere în legătură cu explozia demografică din generaţia Baby Boomers, falsa abundenţă şi consumerismul, cultura pop şi declinul fertilităţii din generaţia X, dar într-o singură sintagmă a definit generaţia Y care nu poate fi demolată nicicum: generaţia Digital Natives (a.k.a născuţi liber).

Aşadar, pornind cu prezentarea lui Mircea Kivu, tot restul conferinţei s-a axat pe descrierea generaţiei Y ca fiind o generaţie care foloseşte internetul ca primă metodă de comunicare virtuală, care are parte de o maturitate întârziată, care vrea motivaţie în ceea ce face, pretinde ascensiune în carieră, dar nu au o stabilitate în job-urile pe care le aleg şi, de asemenea, a fost descrisă o generaţie cu atitudine, care protestează împotriva clasei politice, respinge ierarhiile şi modelele (idolii), refuză liderii şi, mai presus de toate, se defineşte prin autodidacticism.

Altă secţiune a vieţii cotidiene şi personale totodată abordată de Gabriel Jderu (conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Univesitatea din Bucureşti) a fost aceea a sporturilor extreme şi a tipologiei de personaj al generaţiei Y şi chiar X care a luat naştere din acest stil de viaţă influenţat în mod principal de nevoia de afirmare şi apartenenţă la un mod de existenţă mai nonconformist decât omul simplu care nu pare să se remarce prin nimic în mod deosebit. Sporturile de risc şi simbolurile adiacente care definesc acest personaj, precum tatuajele, îmbrăcămintea, modul de a gândi, muzica pe care o ascultă, oamenii cu care intră în contact, etc. se amestecă toate într-un spectacol pe care practicantul sporturilor extreme îl pune în scenă în jurul lui. Au vrut să arate unei generaţii în care fiecare tânăr se crede unic, cu abilităţi unice şi cu skill-uri noi, oferite în principal de tehnologie şi dezvoltarea mass-mediei, că ei pot adăuga acestei unicităţi un strat de autenticitate, accentuând-o şi mai mult.

În al doilea panel de speakeri s-a vorbit despre Insights on digital natives, despre termenul de adultlescenţă (o maturitate întârziată şi reprimată uneori), despre goana după diferit, generaţia de tip fast-food, fast-love, fast…everything. Totul se întâmplă aici şi acum, iar mediul online este primul care ne ajută să fim atât de friabili şi omniprezenţi. Ca să o citez pe doamna Dana Leviţchi (managing partner, 33.Science&symbols): „Vedem realitatea întâmplându-se cu ochii noştri.” Cele trei trăsături definitorii ale generaţiei Y au fost numite în termeni de: ADAPTABILITATE, PASIVITATE şi PROTEJARE. Tinerii din generaţia Y sunt deschişi către tot şi totul este deschis pentru ei. Pasivitatea vine tocmai din diversitatea oferită pe tavă (pe principiul: „am totul, de ce să-mi mai bat capul”), iar protecţia din partea părinţilor şi a societăţii ne confirmă această atitudine invonluntar pasivă. Totul este într-o permanentă schimbare iar mediul online, mărcile şi brand-urile sunt direct implicate şi afectate de acest fluid cursiv şi agitat al societăţii. Principala trăsătură pe care o putem extrage din această relaţie cu mărcile din ziua de azi este aceea că tânărul consumator este atât de obişnuit cu apariţia şi dispariţia lor încât alege o atitudine detaşată şi pasivă, fiind mult mai select cu ceea ce alege să consume fără să mai fie frustrat că nu poate ţine pasul în timp real. Aşa cum tot doamna Leviţchi spune, consumatorul probabil gândeşte: „De ce să fiu nefericit când ştiu că moda va trece repede?”

Mai apoi Andreea Coca (qualitative research consultant, în cadrul GfK România) a stabilit nişte mituri ale generaţiei digital natives (a celor care s-au născut şi hrănit de la sânul tehnologiei) şi nişte precepte frumos aranjate, aproape versificate, care mi s-a părut personal că defineşte cel mai bine prezentarea ei şi viziunea oferită asupra generaţiei Y:

„You snooze, you lose/ First come, first served

Instantaneous feedback

Instatneous gratification

Convenience

Speed over depth

Limited introspection

Intuitive learners

No long terms plans”

De asemenea în ceea ce priveşte domeniul financiar, Florin Boldescu (manager clienţi de casă, Raiffeisen Bank) ne-a povestit despre proiectul Studentocard iniţiat în 2010, relaţia şi viziunea tinerilor în raport cu veniturile şi viitorul lor economic şi despre faptul că ei şi băncile din întreaga ţară au fost nevoiţi să se adapteze pe parcurs la nevoile tinerilor şi la cerinţele lor. Deviza după care pare că se ghidează tânărul nostru Y este în tandem cu trăsăturile pe care i le-am enumerat până acum: SPEND NOW, SAVE LATER.

Panelul cu numărul trei ne-a adus în jurul orei prânzului, ca o încoronare a tuturor informaţiilor pe care le primisem, şi o viziune statistică şi informaţională la nivel mai practic şi tangibil faţă de  primele două părţi ale conferinţei.

Radu Bogdan (Managing Partner, Brennan Research & Consultants) şi Alexandru Dincovici (Senior Qualitative Researcher & Market Anthropologist, Brennan Research & Consultants) ne-au vorbit despre proiectul Youth Monitor care priveşte atât tendinţele tinerilor în raport cu evoluţia tehnologică şi schimbarea atitudinilor care survin din aceasta. Youth Monitor se ocupă de asemenea cu analiza statistică şi sociologică la nivel de activităţi întreprinse de tinerii din generaţia Y cu precădere în timpul liber.

În concluzie, dintr-o asemenea analiză exhaustivă, care priveşte o anumită categorie/ societate/ generaţie de oameni din toate punctele de vedere care o defineşte: trecut, prezent, viitor, atitudine, ideologie, domeniu financiar, social, familiar, personal şi activităţile sale, toţi speakerii prezenţi la Ramada Majestic Hotel Bucureşti, în sala de conferinţe I.L Caragiale au realizat în prima zi a acestei mişcări constructive, o radiografie aproape completă a tânărului Y. Aşteptăm cu sufletul la gură prezentările de mâine şi sper astfel într-o finalitate a viziunii despre ceea ce înseamnă generaţia tânără din care sunt mândră că fac parte.

Related posts:

Romanian Youth Focus – ce este generația Y și ce o atrage? Romanian Youth Focus 2013 Între două trenuri: „puțintică” artă, istorii şi Train Delivery Dan Brown – între realitate și fantezie