Plagiatorii şi „scriitorii” României

Distribuie!

de Dana Roșescu      

În ultimii 3 ani, peste 200 de puşcăriaşi au publicat peste 400 de lucrări ştiinţifice, pentru a putea beneficia de pedepse reduse cu câte 30 de zile pentru fiecare lucrare. În topul „scriitorilor” se află Dan Voiculescu, condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare în dosarul ICA. Într-un an şi jumătate, Dan Voiculescu a scris nu mai puţin de 10 cărţi. Temele lucrărilor variază, văzând lumina tiparului volume precum: Omenirea, încotro?, Dezvoltarea economică durabilă sau A patra cale. Tot 10 cărţi, de data aceasta despre economie, a scris şi Dinel Staicu: Piaţa de capital fiscalizat, Foreign policy, Raportul de cauzalitate dintre creditare si criza economico-financiară. Dinel Staicu a fost condamnat la 11 ani de închisoare în dosarul fraudării Transgaz Mediaş cu peste 11 milioane de euro.

Mihai Stoica, închis pentru 3 ani şi jumătate în Dosarul Transferurilor, a scris în arest 4 cărţi, dintre care 2 au fost publicate deja la editurile Oscar Print, respectiv Scrisul românesc. Volumul Ultimul 11 este o analiză a echipelor româneşti în cupele europene. „Cartea lui Mihai Stoica a fost redactată cu ajutorul din exterior al unor foşti şi actuali jurnalişti sportivi. Competiţia are 111 pagini, dintre care peste jumătate o reprezintă date statistice luate de pe siteul UEFA” (prosport.ro).  Pe lângă statistici copiate de pe internet, cartea lui Meme Stoica este şi plină de emoticoane: un emoticon trist pentru fiecare înfrângere şi câte un emoticon care face cu ochiul la fiecare victorie.

Chiar şi fostul patron al Stelei, Gigi Becali, a scris în arest 5 cărţi despre religie: Muntele Atos, patria ortodoxiei, despre politică: Becali si politica. Începuturile şi despre echipa Steaua: Steaua și Becali.

Un colaj recent apărut pe reţelele sociale afişează poza senatorului Cătălin Voicu  lângă cea a lui Camil Petrescu, iar sub fiecare poză apare  numărul de romane scrise de cei doi, respectiv perioada de activitate. Astfel, PSD-istul Cătălin Voicu a scris numai în anul 2015 nu mai puțin de 6 romane, pe când romancierul Camil Petrescu, autor studiat în programa pentru bac, a scris doar 3 romane în decursul a 27 de ani.

Cea mai rapidă lucrare a fost scrisă în 64 de minute şi aparţine stelistului Meme Stoica: „19 mai 1999. Ultima ediţie a Cupei Cupelor se încheia, pe Villa Park din Birmingham, cu succesul lui Lazio Roma. Aceasta este fraza de deschidere a ultimei cărţi scrise de Mihai Stoica în închisoare. Sunt 113 semne, cu tot cu spaţiile care despart cuvintele, şi e nevoie de 34 de secunde pentru a le redacta pe un calculator, într-un ritm deloc alert de dactilografiere. 3,25 de semne pe secundă înseamnă o viteză de cinci ori mai mică decât cea înregistrată de cel mai mai rapid dactilograf din lume. Dacă viteza este păstrată în mod constant, În căutarea identităţii - ultima operă ştiinţifică elaborată de Stoica la Jilava - poate fi scrisă efectiv în doar 64 de minute” (prosport.ro).

Profesorii care au coordonat lucrările ştiinţifice ale puşcăriaşilor au intrat în vizorul DNA şi sunt anchetaţi. Printre aceștia se numără profesori de la Universitatea din Craiova, de la Universitatea Hyperion şi de la Academia de Ştiinţe Economice. Pe listă apar şi ÎPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului, şi ÎPS Tedosie. „Lucrările […] citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană” (stiripesurse.ro).

Alina Tigău, lector doctor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din Bucureşti, la Departamentul de Limba Engleză, în domeniul lingvisticii, a publicat până acum 3 cărţi. Pentru elaborarea primei cărți, fiind chiar teza sa de doctorat, Alina Tigău lucrat timp de 5 ani, iar pentru celelalte două aproximativ 2 ani de fiecare. „Un an îţi ia să aduni materialele, să citeşti, eventual faci şi experimente, apoi scrii. De obicei porneşti de la o ipoteză, pe care o verifici prin experiment”.

Însă nu numai în planul „lucrărilor ştiinţifice” au avut loc scandaluri şi neînţelegeri, ci şi pe tema plagiatului. Victor Ponta, fostul premier al României, a fost implicat în cel mai mare scandal de plagiat din ultimii ani. Acesta ar fi copiat 85 de pagini pentru teza sa de doctorat fără a menţiona şi sursele. Lucrarea sa, Curtea Penală Internațională, a apărut în anul 2003, sub îndrumarea lui Adrian Năstase, premier în funcţie la momentul respectiv. Deşi în anul 2014 Victor Ponta renunţa la titlul de doctor printr-o scrisoare adresată rectorului Universităţii din Bucureşti, dosarul său a fost retrimis la analizat la mijlocul lunii mai 2016, aproape 2 ani mai târziu. Și Gabriel Oprea a fost anchetat pentru plagierea lucrării sale de doctorat, dar şi de coordonarea altor lucrări plagiate. În data de 16 iunie 2016, Gabriel Oprea a fost acuzat de implicare într-un alt dosar asemănător. Acesta se pare că a instigat la plagiat, iar procurorii Parchetului General fac cercetări în acest sens.

Maura Cotfas, lector doctor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din Bucureşti, la Departamentul de Engleză, comentează  despre problema plagiatului: „Punctul meu de vedere asupra plagiatului este că trebuie considerat ca un soi de furt intesificat, adică e mai rău, fiindcă merge dincolo de un furt normal sau banal. Când plagiezi nu furi doar bucata de text in sine, ci tot efortul, munca și creația celui care a investit tot crezul său în acel text. Mi se pare mult mai josnic și mai rău să furi munca intelectuală și sclipirea intelectuală din spatele ei”.

La instituțiile de învățământ superior de prestigiu din țară, de exemplu Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, plagiatul este aspru pedepsit. Lucrările studenţilor sunt verificate cu ajutorul sistemelor speciale anti-plagiat, iar cine se dovedește că a săvârșit această faptă este sancționat, primind nota 1 şi restanţă. Astfel, Facultatea încearcă să descurajeze astfel de practici. Georgiana Armăşel, studentă la engleză în anul al II-lea la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti mi-a răspuns la întrebarea: „Trebuie pedepsit plagiatul în facultate?” - „Da, plagiatul este o încălcare a drepturilor celui care s-a străduit să producă un text, a autorului în cauză. La nivel de facultate, dar nu numai, ar trebui sancţionat nu pentru a opri curiozitatea studenţilor față de un anumit subiect, ci pentru a încuraja folosirea gândirii de tip analitic şi mai ales a creativităţii”.

Sursă foto: https://commons.wikimedia.org/

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*