de Cristina Țăranu
Recent, câțiva pasionați de teoria conspirației au share-uit pe Facebook, timid ce e drept, știrea despre nou-născuții anului 2014, cărora li se vor implanta microcipuri sub piele. Nicio instituție europeană oficială nu a făcut acest anunț, fiind vorba, așadar, despre o știre falsă, luată în serios doar de câteva site-uri obscure pseudo-religioase sau pesudo-ezoterice care încearcă cu disperare să mai câștige câțiva adepți.
Nu este primul caz în care o știre falsă inflamează spațiul virtual, cu precădere prin intermediul Facebook-ului. În zilele noastre, în care oamenii au o existență extrem de agitată și ocupată, nimeni nu mai are timp să se informeze suficient. Scenariul ne este cunoscut tuturor: în metrou, în lift sau în pauza de cafea, accesăm Facebook-ul pentru a vedea „ultimele noutăți”.
Deși la origine o rețea de socializare, Facebook a ajuns o alternativă populară de informare, în special pentru tineri. În esență, acest fenomen este natural, însă trebuie să conștientizăm că el comportă și o serie de aspecte negative. Uneori comoditatea și lipsa răbdării, alteori timpul insuficient sunt motivele pentru care nu mai verificăm informațiile primite. De cele mai multe ori, însă, este vorba de un simplu caz de endorsement. Să considerăm următorul exemplu: Andrei pare o persoană inteligentă, a terminat facultatea și s-a angajat într-o multinațională, are peste 600 de prieteni pe Facebook și are o viață socială foarte activă. Dacă, pe timeline-ul său, Andrei se întreabă retoric unde a ajuns societatea noastră, astfel încât să permită implantarea unor cipuri sub pielea noilor născuți, înseamnă că știrea aceasta chiar merită luată în seamă. Cu alte cuvinte, informarea noastră este un proces selectiv și se bazează pe o serie de reprezentări mentale pe care le avem despre Andrei, și mai puțin pe o gândire analitică sau critică.
Cum s-a ajuns aici? În urmă cu câțiva ani, am avut impresia (noi, poporul român) că am descoperit adevărul: televizorul ne mințise în trecut, dar în sfârșit puteam și noi discerne ceea ce este corect de ceea ce este greșit. „Sfântul Google” părea soluția tuturor problemelor noastre, pentru că puteam găsi acolo informații „nepătate” de interesele celor care conduc trusturile de presă. Astfel, dezbaterea publică s-a mutat pe internet (Este de ajuns să observăm ce s-a întâmplat cu protestele din ultimele luni). Ca o consecință a popularizării spațiului virtual, au apărut din ce în ce mai multe voci dornice să se afirme.
Din această diversitate de opinii și informații oferite prin intermediul Facebook-ului, individul selectează acele date care provin de la „lideri de opinie” (în exemplul oferit mai sus, liderul de opinie este Andrei). Însă, este imperativ să conștientizăm că liderii de opinie trebuie aleși pe baze raționale (pe baza cunoștințelor și calificărilor acestora), și nu pe baza imaginii promovate de către aceștia pe Facebook.
Așadar, se poate observa un trend de suprapunere a actului de informare cu cel de socializare în mediul virtual. Deși o documentare corectă este adesea o acțiune cronofagă, trebuie să fim conștienți că, în mod contrar, riscăm adesea să sacrificăm veridicitatea informației pentru accesibilitatea ei.
Sursa foto: Facebook
