de Bogdan Firănescu
Articolul de astăzi se centrează pe opera literară a lui Dan Brown și pe stilul acestuia de a transmite mesaje. După o documentare superficială care a constat în citirea a trei cărți („Îngeri și Demoni”, „Simbolul Pierdut” și „Inferno”) și a diverselor articole de pe Internet, mă simt capabil să discut cu dumneavoastră întrebarea fundamentală care însoțește opera lui Dan Brown: „Omul ăsta vorbește serios?”.
Pe Internet, părerile sunt diversificate. Numărul oamenilor care consideră că totul a ținut de „imaginația” autorului este tot la fel de mare precum al celor care îi consideră lucrările drept „Noua Biblie”. Voi încerca o abordare obiectivă și voi veni cu argumente care susțin, dar și combat ambele ipoteze. În mod evident, „Noua Biblie” este o exagerare care nu trebuie înțeleasă ad literam. Am folosit această expresie pentru a evidenția expresivitatea autorului. Așadar, ea nu are în nici un caz conotații religioase.
Opera lui Dan Brown: teorii ale conspirației sau relatări fanteziste?
Trebuie menționat încă de la începutul analizei că pentru a avea relevanță, opera lui Dan Brown trebuie secționată în trei fire epice analizate individual. Aceste trei fire epice (numite astfel în lipsa unui termen specific) reprezintă liniile de forță ale operei browniene. Spre deosebire de alți scriitori, Dan Brown se folosește de operele sale pentru a transmite un mesaj. El ne povestește o întâmplare codificată, presărată de informație care, contrar credinței generale, nu este una la vedere, materializată prin celebrele teorii ale conspirației. Opera lui Dan Brown înseamnă mult mai mult decât teoriile conspirației, care reprezintă doar prima linie epică. Acestea pun bazele ideii de la care pleacă aventura profesorului Langdon (cea de-a doua linie epică), presărată de simboluri, a căror interpretare reprezintă a treia linie epică. Așadar, pornesc de la ipoteza operelor lipsite de relevanță, fără nici o fărâmă de adevăr, care doar susțin anumite „teorii ale conspirației”. Dacă ne uităm la tematica operelor lui Brown, nu putem decât să le dăm dreptate: apar motive ca francmasoneria privită din interior, viruși distructivi eliberați în atmosferă, culte satanice reapărute după decenii de inexistență și lista poate continua. Aceste teorii, așa cum am menționat mai sus, sunt doar motivul acțiunii. Aventurile profesorului Langdon, eroul operelor lui Dan Brown, pot fi considerate de asemenea neverosimile datorită întâmplărilor ciudate care par a trece peste sfera noastră de înțelegere. De exemplu, cred că am fi auzit cu toții despre o explozie deasupra Vaticanului, lucru care nu s-a întâmplat până acum.
Cât despre simbolurile din opera lui Dan Brown, acestea sunt cât se poate de adevărate, iar interpretarea lor este una corectă din punct de vedere logic. Privind din cealaltă perspectivă, și anume a iubitorilor de teorii ale conspirației, tot ceea ce descrie Dan Brown ca fiind adevărat, chiar este. Vorbim aici despre existența Francmasoneriei, o organizație secretă al cărei obiectiv este păstrarea unor secrete, a CERN-ului – o organizație în cadrul căreia s-au adunat cele mai luminate minți științifice ale planetei, și lista poate continua. Aventurile sunt verosimile, iar detaliile aparent nesemnificative conferă originalitate operelor. Din nefericire, oamenii văd numai cutia Sfântului Graal, nu și adevărata comoară pe care o adăpostește. Un critic va vedea o relatare fantezistă, un iubitor de teorii ale conspirației va citi confirmarea că tot ceea ce credea el este adevărat. Din nefericire, ambii sunt orbiți de propriile așteptări. Esența operelor browniene, așa cum au căpătat conotații din perspectiva mea, este însăși istoria din spatele operelor.
Mai înainte de toate, Dan Brown ne transmite în mod subliminal informații de cultură generală din istoria universală. Prin simpla citire cu simț de răspundere a operelor îți dezvolți un set de cunoștințe de bază. Pe lângă transmiterea de informații universal acceptat de omenire, acesta transmite și informații probabile; aceste informații te pun să meditezi asupra unor aspecte, grele de acceptat deoarece ar trece lumea peste sfera noastră de înțelegere. În concluzie, Dan Brown este un scriitor deosebit a cărui complexitate structurală este egalată doar de cunoștințele în domeniul istoriei care m-au surprins. Operele lui sunt pe placul tuturor și îi permit oricărui cititor să vadă exact ceea ce el își dorește, lucru foarte rar întâlnit in romanele din zilele noastre.
Sursa foto: Wikimedia.org
