Cuvinte dupa seri baroce

Distribuie!

„Doresc să vină moartea” Și moartea a venit.

-Ce vrei? L-a întrebat curtenitor.

-Aș vrea să-mi dai o mână de-ajutor

Să urc aceste vreascuri pe umăr...Sunt grăbit!

 

Murind, durerea n-o mai suferim,

Dar a pleca din viață nu-i ușor

Oricât să-ndurăm, dar să trăim!

Aceasta e dorința tuturor.”

J. Fontaine

Acestea sunt doar câteva dintre spusele care au oferit splendoare unei retrăiri a atmosferei secolului al XVI-lea, în cea de-a doua seară a Festivalului Baroc.

Și totuși, cum  înmărmurește Jean Fontaine această scenă? Fară îndoiala cu ajutorul acordurilor de chitară și al fabulelor în ton cu vremurile de odinioară. Nu-i de mirare. Daca am da ceasul înapoi și  am privi în urmă ne-am trezi picurați de versurile sale care s-au născut un secol mai târziu și care împreună compun cel mai frumos spectacol.

Atmosfera nocturnă din prima săptămână din septembrie, răsună pe malul  Damboviței pe acorduri de John Dowland, Antonio Vivaldi şi Johann Sebastian Bach, Scarlatti şi Händel.

Forța acestui stil însoțit de curentul cu același nume și-a refăcut simţită prezenţa în epoca noastră, iar dacă noi nu suntem din Oradea ori Transilvania,  ca să locuim clădirile decorate  sau sa vedem adorabilele sculpturi, cel puţin „Nocturnele baroce” ne îmbogățesc sufletele cu adieri de muzică chiar aici, în apropierea noastră.

Dacă o parte a stilului italian se caracterizează prin fântâni și grote pentru a reproduce barocul, acum, la noi el se poate contempla din fața râului, sub cerul liber, unde acest curent pare să prindă viață.

În aceste momente de neuitat, nonconformismul barocului se întrepătrunde cu nonconformismul locației, întinzându-se de la scaune bine așezate, la un petec de iarbă și o priveliște pe apă.

Chiar dacă J. Fontaine vorbește în prima parte a fabulei despre bătrânul ce poartă povara de gânduri și de ani, aici nu încape loc de vârste, ba din contră toţi oamenii, de la mic la mare, sunt bineveniţi .

Și pentru că am adus în discuție anii, spectacolul este oferit de un număr mare de generații şi reuseşte să aducă în prim plan  gândurile bune, melancolii și speranţe deopotrivă, prin recitaluri și prin mânuirea instrumentelor.

Așadar, impresia acustica pe care ne-o ofera colecțiile clasice se dovedeşte a curge prețios pentru a fi gustată din plin și nicidecum nu poate fi privită, cumva, ca o exagerare precum este văzut barocul arhitectonic.

Și cum o săptamână placută începe cu muzică bună și se termină cu una și mai bună, până pe 8 septembrie cultura barocă ne așteaptă să facem parte din ea.

Tatiana Mocanu

Sursa foto: facebook.com

Taguri

Arhiva