Cartea sau filmul?

Distribuie!

de Raluca Fătu

Mai întâi a existat cartea, apoi filmul. Dar asta nu este o dilemă a cititorilor sau a cinefililor și, la urma urmei, nu contează ce a apărut prima oară, contează ce este  vizionat mai întâi.

Și folosesc termenul „vizionat“ nu doar pentru filmul propriu-zis, acela regizat și expus nouă pe mari sau pe mici ecrane, ci și pentru filmul care ia naștere în mintea noastră. Acesta are ca regizor imaginația, iar rolurile sunt distribuite cu mare grijă chipurilor, ideilor și stărilor de spirit pe care le cunoaștem, le dezvoltăm și le trăim atunci când citim. Filmul nostru se modifică de la o zi la alta, de la o trăire intensă la una nesemnificativă în care distribuția se poate schimba în mai bine ori în mai rău, iar finalul este incert chiar și după ultima analiză a copertei a IV-a.

Nu este surprinzător, totuși, faptul că în ultimul timp filmele construite deja și servite nouă au luat mare avânt în fața propriei noastre imaginații. Și cine este responsabil pentru asta? Timpul. În ziua de astăzi timpul a devenit un lux ce lipsește din viețile multora dintre noi. Cu adevărat este o raritate să spui că te plictisești ori că nu știi ce să faci. Da, nu știi ce să faci mai întâi, căci totul este o prioritate câtă vreme orice este esențial pentru noi.

Dar să ne întoarcem la cărți. Sau mai bine la filme? Cititorul înrăit, cel care îngrămădește teancuri de cărți în viața lui indiferent de activitățile zilnice, este acela pentru care nu aerul este vital, ci lectura. El este cel care citește și apoi vede, cel care fredonează și apoi aude, fiindcă pentru el cuvintele sunt mai importante decât imaginile. Mai sunt astfel de cititori? Câți dintre noi se frământă că nu-și pot cumpăra o anumită carte pe care doresc să o citească? Probabil că nu mulți. Dar care ar fi răspunsul aceleiași întrebări adresate părinților, bunicilor noștri acum 20 – 30 de ani? Cu totul diferit pentru că atunci cartea era sursa cunoașterii și refugiul pe care îl căutau tot mai des oamenii.

Noi astăzi căutăm în alte locuri spațiul de care avem nevoie să ne detașăm de problemele zilnice, dar pentru unii au rămas încă rândurile scrise cu dibăcie ale unor cărți pe care nici un film nu le va putea egala. Deși încă se scrie, în același timp se și filmează. Și nu se produce o singură ecranizare a unei cărți, ci mai multe, iar romanul o dată redactat rămâne același indiferent de căte ori va fi editat. Dintre cele mai de succes cărți, exemplele sunt multe:

Doamna Bovary“ de Gustave Flaubert. Ecranizări: 1949, 1975, 1991, 2000;

Mândrie și prejudecată“ de Jane Austen. Ecranizări: 1940, 2003, 2005;

Jane Eyre“ de Charlotte Bronte. Ecranizări: 1934, 1943, 1968, 1970, 1996, 1997, 2011;

Marile speranțe“ de Charles Dickens. Ecranizări: 1934, 1946, 1974, 1998, 1999, 2012;

Marele Gatsby“ de F. Scott Fitzgerald. Ecranizări: 1949, 1974, 2000, 2013;

Anna Karenina“ de Lev tolstoi. Ecranizări: 1917, 1935, 1948, 1967, 1976, 1985, 1997, 2012;

Portretul lui Dorian Gray“ de Oscar Wilde. Ecranizări: 1945, 1970, 1973, 2004, 2009;

Mizerabilii“ de Victor Hugo. Ecranizări: 1935, 1952, 1958, 1978, 1995, 1998, 2012;

Vrăjitorul din Oz“ de Frank Baum. Ecranizări: 1996, 2000, 2005, 2006, 2013;

Ultimul mohican“ de James Fenimore Cooper. Ecranizări: 1920, 1932, 1936, 1947, 1965, 1975 şi 1993;

Nașul“ de Mario Puzo. Împărțită în 3 părți, cartea a fost ecranizată în 3 filme: 1972, 1974, 1990.

Niciodată un film nu va putea reda exact mesajul pe care cititorul dorește să îl primească de la titlul ales, fiindcă fiecare persoană își pune amprenta asupra ideilor și cuvintelor ce-i rămân întipărite în minte, schimbând întreg firul povestirii în funcție de modalitatea în care interpretează textul. Ori filmul nu permite o libertate atât de mare de dezvoltarea a imaginației, făcând vizibile marginile percepției personale, pe când cartea duce aceste limite aproape de absolut.

Prin urmare… cartea sau filmul?

Taguri

Arhiva

One Comment

  1. adi
    March 12
    Reply

    un singur comentariu am de facut: “vrajitorul din oz” a fost realizat pt prima data in 1939, cu judy garland in rolul dorotheei. si pana la urma ramane intrebarea “filmul sau cartea?”. eu cred ca depinde de fiecare.

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*