Cartea Mironei – de Cella Serghi

Distribuie!

Pentru că nu am abordat până acum nici un roman românesc, m-am gândit că ar fi timpul să ne cufundam într-un univers complex al modernismului românesc, ce aduce în prim-plan atât realismului Bucureştiului interbelic, cât şi situaţia Parisului în cel de-al doilea război mondial. Un roman care îmbină realitatea cu ficţiunea, un roman despre obsesia de a scrie, pe scurt, un roman care răspundea cerinţelor cenaclului „Sburătorul” al lui Lovinescu, care se face cunoscut cititorilor sub numele de „Maestrul”.

Publicat în anul 1950 cu titlul „Cad zidurile”, cel de-al doilea roman în ordine cronologică după „Pânza de păianjen”, va fi reeditat ulterior sub alte denumiri: „Cartea Mironei” (1965) şi „Mirona” (1972). Cella Serghi abordează în cartea sa teme precum copilăria, iubirea, dar şi tema socială, pentru că se vede nevoita să facă un efort într-o lume a realismului social şi a puterii ideologice.

Astfel că eroina cărţii, Mirona Runcu, o fata de nouăsprezece ani, trimisă de familia sa să studieze Dreptul la Paris ajunge în anturajul grupărilor socialiste care erau în contact cu luptele din Spania. Frumoasa, inteligenta şi sensibila Mirona are parte de un portret psihologic plasat într-un Bucureşti de epocă. Îndrăgostită de un bărbat cu 20 de ani mai mare şi pe deasupra însurat, sfâşiată de dorinţa de a scrie şi de a deveni scriitoare, înstrăinată de mediul bătrânesc şi sufocant al familiei, este nevoită să fie o femeie modernă, o femeie care îşi caută identitatea prin raportarea la un strămoş de care nimeni nu vorbeşte prea mult, rebela Fana.

Ceea ce nu observă Mirona este că romanul ei se scrie pe parcursul desfăşurării evenimentelor, iar la sfârşit, după terminarea războiului, ea are atât cartea mult dorită, cât şi identitatea căutată (aici finalul se înscrie pe drumul aşteptărilor oficialităţilor). Dacă trecutul şi rădăcinile ei o urmăresc pretutindeni şi nu poate scăpa de ele, iubirea ei faţă de Ştefan se va stinge în cele din urmă, nu uşor ce-i drept, pentru că se simte atrasă de el ca de un magnet, ci după ce naiva şi imatura Mirona va înceta să mai privească dragostea ca un ideal.

Câteva dintre capitolele cărţii sunt de o realitate crudă a anilor celui de-al doilea război mondial, de exemplu imaginea unei fetiţe evreice ascunsă într-un beci încercând să-şi încălzească bunica moartă, „trenurile morţii” mergând spre Auschwitz, ravagiile războiului şi spitalele pline de mutilaţi şi muribunzi.

Romanul „Cartea Mironei” este povestea unei fete care crede cu tărie în destinul ei de scriitoare şi care nu-şi abandonează drumul indiferent de ceea ce se întâmplă cu ea şi cu lumea în care trăieşte; un roman puternic care vorbeşte despre puterea de a-ţi urma visul.

Anda-Diana Marin

Sursa foto: bibliotecapentrutoti.ro

Taguri

Arhiva