Simt culori, văd dansatorii de nea ce vibrează pe ritmurile clopoțeilor. Sunt colorați de reflexiile din geam ale bradului, împodobit de veselie.
E perioada aceea lipsită de culoare – căci totul e alb împrejur – când ursul umblă din ușă-n ușă, colindând. Mai vin şi steaua și sorcova, toate răsună-n acest decor. Ador mirosul portocalelor proaspăt decojite și-al vinului fiert, condimentat cu scorțișoară și măr, al turtei dulci, al ciocolatei fierbinți ce-ți arde limba.
Şi bradul! La piece de resistance! Dragul de el, mereu împodobit, ca un prinț cuceritor, strălucește vestitor. Când bunica te așteaptă cu trandafirii proaspăt prăjiți şi borcanul de murături desfăcut primul din an. Şi soba, caldă, frige, dar parcă nu i-ai da drumul, ai sta-n căldura ei.
Iar pe Magheru, alternarea luminițelor prinse din stâlp în stâlp. La Universitate, mini târgul de Crăciun, unde oamenii mișună în căutarea de cadouri. Pentru mine e mai mult o vânătoare de cadouri! Cred că mă duc în 4-5 locuri cel puțin înainte să găsesc un cadou care să-mi placă şi să fiu sigură că va fi apreciat.
Ador sărbătorile de iarnă! Şi veselia şi starea de sărbătoare care vin cu ele. Mă duce înapoi în perioada când eram mică şi nu aveam nicio grijă. Doar cadourile erau grija mea.
Sursa foto: wikimedia.com
