de Costin Dragomir
La 25 de ani de la Revoluția ce a dorit să schimbe România, încă ne întrebăm dacă am căștigat libertatea mult visată. Pentru asta s-a vărsat sânge nevinovat în decembrie 1989? Pentru a scăpa de rațiile la mâncare? Pentru a avea un program nesfârșit la televizor? Pentru libertatea de exprimare? Pentru dreptul la privatizare? Păi dacă prin magazine pline de rahaturi importate și extraordinar de scumpe, prin posturi de televiziune conduse de culori politice ce ne prezintă mizerii lipsite de morală si bun simț si prin întreprinderi ce făceau ca țara noastră să se claseze pe primele locuri în producție, privatizate și vândute la fier vechi, înțelegem că suntem o țara liberă, atunci putem sa uităm de libertate.
25 de ani de rușine, rușine față de cei care au murit pentru o iluzie sau un vis – viața politică fiind neschimbată, la conducere trecând în mod direct sau indirect foști securiști sau membrii de partid. Deci unde e schimbarea? Democrația este doar o husă pusă peste mașinăria comunistă ce a condus țara până în 1989.
Dar poate asta s-a dorit, poate am fost momiți cu o pseudolibertate doar pentru ca marile puteri să ne poștească liniștite. Importăm gaze de la ruși pentru că americanii le iau pe ale noastre și mergând pe celebra replica a lui Dem Rădulescu „Să trăiți, nu face nimic”, hop hai să le dăm și spațiul aerian.
Așa că, dragii mei , prin articolul acesta nu o să reproșez nimic celor ce ne-au furat și păcălit 25 de ani. O să ne reproșez nouă, societății, pentru că după 25 de ani de ani de democrație nu am fost capabili să păstrăm părțile bune din comunism și că ne complacem în această mare minciună pe care voi o considerați libertate. Și dacă comunismul vă priva pe voi de anumite informații, democrația asta a voastră ne privează pe noi de viitor.
