The Wednesday Music Spotlight: John Coltrane

Distribuie!

de Bogdan Minuţ

Controversat. Acesta este cuvântul care îl poate defini pe acest maestru al saxofonului modern. Dacă într-un articol din scurta istorie a acestei rubrici puteam să spunem „nu îmi place jazz-ul, în afară de Chet Baker”, ei bine, aici nu putem spune decât „nu îmi place jazz-ul, mai ales John Coltrane”. De ce? Pentru că este cel mai jazz jazzman din istoria scurtă dar aglomerată a acestui gen. Pentru că dacă ascultăm, să zicem, piesa lui de referinţă Impressions, de pe albumul cu acelaşi nume lansat la începutul carierei sale (de artist solo, căci era deja un celebru colaborator în diverse trupe, printre care şi The Miles Davis Quintet) – observăm stilul lui încâlcit de a cânta, dominat de improvizaţie şi o pasiune incredibilă.

Însă, de îndată ce am început să scriu, nu mai devreme de paragraful al doilea, am început să mă întreb cum pot să condensez întregul arsenal de melodii superb gândite, interpretate într-un articol de câteva sute de cuvinte? Mi-aduc aminte că acum câteva săptămâni am cerut la bibliotecă un DVD cu şi despre Coltrane. A fost un întreg experiment. Ştiam ceva din muzica lui şi ascultasem câteva piese obsesiv – Blue Train mai ales – însă nu am destule cuvinte să descriu modul cum mă simţeam când am pornit înregistrarea. Mă uitam la ecran şi el nu se uita la mine. Aveam senzaţia că dacă aş fi încercat să-l ating aş fi nimerit tocmai undeva în anii `40, într-o sală de repetiţii posomorâtă, gri, în care un toboşar, un pianist şi un contrabasist de abea reuşesc să ţină pasul cu o furtună cântătoare. Muzica era captivantă, dificilă şi abacadabrantă de-a dreptul. Şi adevărul este că nu mă captivase doar pe mine, ci şi pe ceilalţi muzicieni din sala aceasta de repetiţii. Treptat se opresc toţi pentru a face loc schimbărilor lui Coltrane. Eu privesc cum alţi oameni privesc la un supraom – aproape magic devenim parte din acelaşi public. Ne întrebăm de unde s-a ivit acest magician ce cântă jazz şi imediat vocea raţiunii ne răspunde că s-a născut în orăşelul Hamlet din North Carolina, însă cumva, acest răspuns este insuficient. Apoi, dacă vrem să gândim americăneşte, putem spune că a învăţat jazz în Phillie (slang pentru Philadelphia) sau dacă e să fim pioşi putem spune că a primit tot ce ştie de la Domnul – bunicul său fiind preot al bisericii african-ortodoxe – însă nici aceste răspunsuri nu par a fi suficiente. Adevărul este că pentru John Coltrane nu putem găsi un răspuns, indiferent unde îl căutăm şi că faptul că l-am clasificat şi etichetat drept controversat este o prostie şi nu ar fi trebuit să-mi încep articolul aşa.

Probabil ar fi trebuit să vă spun până acum că nu avem de a face cu un muzician oarecare ci cu un adevărat sfânt – Sfântul John William Coltrane, canonizat de biserica de care aparţinea bunicul său. Probabil ar fi trebuit să vă spun că a primit premiul Pulitzer pentru improvizaţie de maestru, muzicalitate supremă şi centralitate iconică în istoria jazz-ului. Poate că nu trebuia să vă spun nimic şi să vă las să descoperiţi singuri.

Dar muzica nu am cum să o schimb, aşa că indiferent dacă vă place sau nu articolul, las la latitudinea voastră să apreciaţi sau nu muzica acestei figuri definitorii a muzicii universale. Luaţi internetul la puricat, dacă vă place, pentru că aveţi ce să găsiţi, chiar şi dacă nu v-a uimit ceea ce v-am arătat până acum, deoarece are şi piese lente şi piese rapide şi piese ciudate şi surprinzătoare.

Sursa foto: Wikimedia.org

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*