Proiectul Roşia Montana – o problemă de solidaritate națională

Distribuie!

De Roxana Terevlej

Nota redactorului: Articolul prezintă opinia autorului, nu a revistei. GEN90 încurajează exprimarea liberă; oricine este invitat să publice dacă are o opinie argumentată.

Zilele acestea, un fenomen total antinaţional a fost săvârşit de Guvernul României, atunci când s-a aprobat proiectul marca Gold Corporation. Pentru cei care nu ştiu, acest proiect urmăreşte ca resursele aurifere şi argintifere din zona Roşia Montana să fie exploatate, fără interdicţii, de către firma canadiană Gabriel Resources, aflată în colaborare cu firma românească de stat, Minvest Deva. Fundamentul acţiunii politico-economice este unul anormal, considerând că politica de la noi din ţară merge pe principiul „dacă mie îmi merge bine, de ce să îmi pese de vecinul de alături?”. Acest „vecin de alături” nefiind altul decât însuşi poporul român, al cărui patrimoniu poate fi expatriat oricând prin aprobarea proiectului de către Parlament.

Premisa acestui articol nu este de a repeta teatrul politic de la televizor, ci de a scoate în evidenţă realitatea problemei generată de faptul că românii nu au ştiut niciodată să profite de multiplele posibilităţi pe care propria ţară le putea oferi. Anii de dominaţie turcească sau maghiară nu ar fi trebuit să lase urme atât de adânci în mentalitatea generaţională având în vedere că ţara noastră, în prezent, are un regim democratic (sau aşa pretinde) şi că România face parte din Uniunea Europeană. Deci, cum este posibil ca în secolul XXI o ţară să adopte un proiect prin care să acorde benevol unei companii străine resursele naturale pentru ca să primească în schimb doar promisiuni că nu va avea parte de poluarea solului şi că va deţine 6% din redevenţe?

Proiectul Roşia Montana ridică mari semne de întrebare legate de democraţia şubredă ce stă la temelia statului. Cum este posibil ca Guvernul României să aprobe un proiect economic fără să îl facă public şi fără să organizeze un referendum pentru ca poporul să îşi exprime liber opinia legată de subiect prin vot? Cum se face că balanţa profitului se înclină mai mult pentru compania canadiană şi nu pentru români (pentru proprietarii de drept a resurselor naturale ale ţării)? De ce statul român doarme şi nu implementează proiecte economice, cu capital naţional, pentru a dezvolta industria şi pentru a genera locuri de muncă în condiţiile în care aceste acţiuni ar scoate o ţară din criză?

Românii aflaţi în Roşia Montană vor susţine că proiectul aduce numeroase beneficii şi anume: locuri de muncă, dezvoltare turistică şi economică a zonei etc. Avantajele acestui proiect  se opresc aici şi sunt există doar pe termen scurt. Minerii pot primi salarii şi locuri de muncă, dar după ce compania îşi va îndeplini obiectivul, va abandona zona fără niciun fel de remuşcări. Mai mult, românii care îmbrăţişează acest proiect uită faptul că proiectul (dacă ar fi naţional) ar putea scoate România din criza economică. În acest sens, aurul ar fi exploatat şi înmagazinat în băncile româneşti. Desigur, luându-se în calcul grija faţă de mediu şi faţă de siturile arheologice prezente în această zonă.

În linii mari, proiectul de la Roşia Montană Gold Corporation are următoarele caracteristici negative:

  1. În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană se utilizează aproximativ 1000 tone de cianuri, în timp ce la Roşia Montană se doreşte utilizarea a 13.000 de tone de cianuri pe an (84.000 de tone în total)
  2. Exploatarea se va extinde pe o suprafaţă care va cuprinde 4 munţi şi în care se va săpa pe o adâncime de 400 de metri, creându-se un crater de aproximativ 8 km diametru;
  3. Există un mare risc să se formeze un lac de cianuri  de aproximativ 215 milioane de metri cubi, care se dorește a fi oprit de un baraj. RMGC oferă 150 milioane euro pentru eventualele reparaţii de la baraj, în ciuda faptului că Agenţia de Mediu a SUA a evaluat mentenanţa la 2.6 miliarde dolari.

În plus, exploatarea se realizează la suprafaţă şi nu în galerii, folosindu-se tehnologia pe bază de cianuri pentru că este ieftină. În aceste condiţii, asociaţia oamenilor de știinţă români din întreaga lumea, sub numele ei: „Ad Astra” a exprimat public faptul că proiectul are mari neregularităţi. Astfel, argumentele susţinute sunt următoarele:

1. Impactul dezastros asupra mediului, prin exploatarea cu cianuri.

2. Problema gestionării deşeurilor din iazul de decantare.

3. Problema contaminării apelor subterane şi a aerului din zonă. Impactul negativ asupra faunei.

4. Problemele economice – câştigul financiar al beneficiarilor proiectului şi nu a statului român sau a românilor.

5. Probleme legate de conservarea siturilor arheologice identificate în zonă încă din anii 1999-2002. Acestea sunt următoarele: necropole, altare votive, o incintă funerară, o  clădire cu hypocaust etc.

6. Distrugerea sănătăţii indivizilor datorită efectului poluant al cianurii .

Aşadar, românii trebuie să aibă grijă de resursele propriei lor ţări, deoarece acestea au fost păstrate prin vărsare de sânge de către strămoşi.

Aceştia trebuie să ţină cont de caracteristica dezvoltării durabile a oricărui proiect economic de anvergură naţională. Altfel spus, orice proiect naţional ar trebui făcut nu doar pentru o singură generaţie, ci pentru mai multe. În contextul de faţă, riscurile şi dezavantajele predomină, iar românii trebuie să se implice activ în viaţa politică şi socială pentru a evita vinderea pentru o pâine a propriei ţări.

Sursa foto: Facebook

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*