#Unițisalvăm – Jurnal de Roșia Montană – Ziua 3 și Ziua 4

Distribuie!

de Bogdan Ţopan

 

Ziua 3

După un mic dejun copios servit de către adorabila noastră gazdă am hotărât că nu putem pierde o zi atât de însorită fără să facem nimic. Din multitudinea de activități oferite în programul FânFest 2014 am hotărât să luăm din nou drumul Cortului Forum unde Paul Radu, directorul Rise Project ne-a vorbit despre puterea prezentării datelor într-o manieră grafică, reușind mult mai ușor astfel ca proiectul să fie comprehensibil celor avizați. Workshop-ul susținut de acesta a implicat atât o parte de analiză de date cât și o parte interactivă în care participanții au fost invitați să propună soluții grafice într-un context de investigație reală.

Dat fiind faptul că forumul susținut de cei de la Rise Project a fost foarte interesant și foarte solicitant, am hotărât să ne relaxăm puțin „La Hamace” unde am răsfoit paginile cărții „Manifeste Utopia” (Éditions Utopia, 2012) unde cei din mișcarea social-politică franceză Utopia urlă în spume pe paginile cărții ideile lor în ceea ce privește o societate post-capitalistă, echitabilă și responsabilă față de mediu.

După puțină relaxare și puțin somn la umbra copacilor de „La Hamace” ne-am îndreptat spre „Ograda Casei Parohiale”, unde Vlad Ursulean a moderat o discuție despre jurnalismul independent. Plecând de la exemplul „Casei Jurnalistului”, discuția s-a cristalizat în jurul problemelor legate de finanțarea jurnalismului independent în România, dar și în jurul necesității unui jurnalism de investigație participativ și axat pe subiecte cât mai diverse.

Dorindu-ne să putem să ne bucurăm de atmosfera de sărbătoare în care este înfășurată Roșia Montană chiar și în afara activităților celei de-a noua ediții a festivalului FânFest, ne-am îndreptat spre „Piața țărănească” organizată în parcul din Centrul Vechi al Roșiei Montane. Acolo am putut să degustăm o grămadă de bunătăți eco produse de localnicii din Roșia Montană, dulcețuri, siropuri dar și să vedem ii și „cămeși” produse de către femeile din sat.

După ce ne-am minunat de toate cele de prin târg ne-am îndreptat din nou spre „Reduta” FânFest unde am urmărit proiecția fimului The Gold Rush (Charlie Chaplin, 1925) pe muzica celor de la Foley'Ala. Combinația oferită de ei, între filme de epocă și mixaje sonore moderne se potrivește întocmai ambianței de la „Redută”.

Concertul serii a fost susținut de către cei de la Ad Hoc care ne-au încântat cu al lor album „Dezmăț, Licori și Muzici Medievale). Chiar dacă pierdusem concertul francezilor de la AmfiFanfare în urcarea noastră anevoioasă spre „Redută”, aceștia ne-au uimit cu o sesiune live în fața scenei la finalul concertului celor de la AdHoc.

După puțin lenevit la cortul de Lounge pe muzica DJ-ilor ne-am îndreptat spre casa gazdei noastre unde am dormit duși până dimineața târziu.

Ziua 4

În dimineața celei de-a patra zile ne-a fost destul de greu să ne deplasăm spre „Redută” sau spre „Cortul Forum”, știind că trebuie să ne pregătim pentru turul istoric de după-amiază. După o cafea tare ne-am mutat cu o poartă mai încolo la „șezătoarea urbană” de la „Petri”, unde am vorbit despre toate cele și am făcut cununi de flori. Nimeni nu și-ar fi putut imagina că temperaturile din munții Apuseni pot ajunge atât de sus. Lunga plimbare desfășurată în cadrul turului istoric se anunța mai obositoare decât ne așteptam.

Cu un grup foarte eterogen, compus din câțiva români dar și cetățeni germani, francezi și turci ne-am îndreptat spre galeriile romane unde însoțiți de un inginer al fostei exploatări miniere am coborât până la 113 metri sub pământ unde am putut admira priceperea romanilor în a construi galerii complexe în pereții de stâncă pentru a găsi aurul. În întunericul minei am putut auzi povești despre „vâlve”, acele „duhuri” ale aurului care decid cine trebuie să intre în posesia aurului și cine trebuie să fie „pierdut” în galeriile întortocheate ale minei.

În aceste povești de mină am auzit și de Mihăilă Grita, legendă a mineritului din Roșia Montană care s-a îmbogățit peste noapte în secolul XIX construind șapte biserici și șapte școli.

Urcând masivul Cetate am ajuns până la exploatarea la suprafață unde am putut vedea schimbările făcute de-a lungul timpului din cauza omului și consecințele acestora. Coborând pe poteca dintre Masivul Cetate și Masivul Cârnic am avut șansa să observăm panorama Roșiei Montane, desprinsă parcă din albumele cu poze făcute pentru a promova România în străinătate.

Este important de menționat că o mare parte dintre participanții la FânFest sunt străini, atât ca și organizatori de activități și susținători de ateliere cât și ca spectatori. Echipa FânFest, formată în cea mai mare parte din voluntari e pregătită oricând să susțină vasta rețea de evenimente și să îndrume oamenii în promenadele lor montane.

Spre seară, după un tur istoric care a durat ceva mai mult decât ne-am fi așteptat am urcat din nou la „Redută” unde am ascultat prestația celor de la Shadowbox. Mult așteptatul eveniment al serii a fost concertul celor de la Luna Amară, care prin intermediul vocilor și instrumentelor lor au condus întregul public la o stare de transă, unde am cântat împreună „Roșu Aprins”, „Albastru” și „Pietre în alb”. Această stare de transă nu a fost curmată nici măcar de furtuna care a început la sfârșitul concertului lor, fiecare adăpostindu-se pe sub umbrelele de la terasele unde de-obicei beam bere și mâncam mititei. Într-un sfârșit, când ploaia s-a mai domolit puțin am început coborârea pe drumul ce coboară de la „Redută” spre Centrul Vechi din Roșia Montană.

Chiar dacă nu sunt activist de felul meu, nu pot să spun că nu apreciez eforturile făcute de către toată lumea pentru buna desfășurare a festivalului.

Rămâneți în zonă, mai multe detalii puțin mai târziu, direct de pe pajiștea (acum udă) din Roșia Montană.

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*