Este pentru prima dată când fac un drum București – Bistrița și sunt atentă la ceea ce se întâmplă pe șosea.
OMFG?WTF? Nu știu dacă vă amintiți scenele acelea din filme în care apare un tip foarte „dandy” cu mașina așa de nicăieri și te depășește la mustață, de abia apuci sa-l vezi, iar apoi se bagă în șanț ca bostanu’ că nu apucă să-l depășească pe următorul; sau cascadori de-ăia care se bagă în depășirea unui tir de-odată cu tine și mai că te face sandwich între el și tir? Heh…avea el ceva intenții ascunse.
Era un banc care, într-un fel sau altul, reușește să descrie la fix situația:
“La poarta raiului, o puzderie de oameni; se împărțea minte.
La un moment dat, Petru îi zice îngrijorat lui Dumnezeu: Doamne, nu mai avem minte, ce ne facem?
Iar Dumnezeu răspunde pe un ton relaxat: Dă-le diplome Petre!
Poate nu se gustă gluma fiindcă e cu tentă religioasă & shit, dar serios, parcă văd contextul în cadrul unei școli de șoferi. “Domnule instructor, domnule instructor, am ramas fara aptitudini de conducere” Iar instructorul răspunde: „Dă-le permise frate!”
De parcă teribiliștii de pe șosea nu ar fi de ajuns, mai sunt și copii din sate care se joacă cu mingea în mijlocul drumului. Ce părinți în deplinătatea facultăților mentale ar permite așa ceva? Apoi se mai miră că li se înjumătățește familia în accidente de mașină. Inconstiența la rang de cinste!
Oare de când a devenit condusul o așa aventură?
Oricum, pot declara că am ajuns safe & sound acasă și nemuritorul: „Home sweet Home Page!”
Katy.
Sură fotografie: http://bit.ly/140QYVc
