Neuromarketingul – noua cale de cunoaștere a consumatorului (Partea a II-a)

Distribuie!

de Răzvan Constantin Dincă

Foto: Emanuela Tudorache

Prima parte, aici

În partea a doua a conferinței s-a discutat despre neuroetică. Aici au participat Leon Zăgrean (prof. dr. la Carol Davila, catedra de fiziologie), Cristian Ducu (prof de etică la SNSPA și UB) și Mihai Fetcu (dir.de creație Geometry Global).

Astfel a început o discuție mai mult decât interesantă, având în vedere discuțiile pe care le-am purtat doar cu câteva zeci de minute înainte. Un punct de vedere nu doar diferit, ci și împotriva acestei tehnici. Cel mai pronunțat a fost dr-ul Zăgrean, care a spus că cea mai importantă funcție a creierului este gândirea și nu trebuie să fie redusă doar la stadiul de componentă cerebrală. El a folosit o sintagmă dură la adresa neuromarketingului, pe care l-a numit „păcălirea științifică a consumatorului”: De asemenea, o carte care ar trebui mai des citată și pe care dr-ul Zăgrean a ales să o folosească în scopul de a-și întări argumentele a fost „The Brain Supremacy” de Kathleen Taylor. Profesorul Zăgrean și-a prezentat opinia cu privire la neuromarketing: „Eu nu cred că Neuromarketingul oferă consumatorului ceea ce acesta își dorește”, acest motiv fiind susțint de un alt argument „În acest moment, în cea mai mare parte, neuromarketingul este periculos” pentru că într-un fel îi fură consumatorului decizia rațională de a cumpăra un produs care să-i fie benefic.

Profesorul Cristian Ducu a ales să aibă o atitudine mult mai rezervată față de stadiul în care se află neuromarketingul, unul din argumentele pe care le-a precizat în timpul prezentării sale fiind că definirea omului ca „ființă rațională” este un mit. Însă nu și-a lansat vreo opinie cu privire la acest domeniu, numindu-l doar „emergent, ce presupune obținerea unor informații foarte intime despre fiecare dintre noi”; cu toate acestea, a simțit nevoia să precizeze că „neuromarketingul trebuie tratat cu precauție, deoarece nu știm toate consecințele pe care poate să le implice […] există multe confuzii și neînțelegeri, multe așteptări, multe provocări, dar și multe limite în legătură cu creierul uman”. Unde este, însă, folosit cel mai des neuromarketingul dacă nu în advertising? Iar în advertising „nu ai cum să respecți conceptul de privacy” în momentul când te afli într-o agenție de acest tip și „trebuie să folosești neuromarketingul” pentru un anumit produs. Atitudinea rezervată pe care Cristian Ducu a avut-o s-a putut simți când a spus că „încă nu s-au dezbătut pe îndelete efectele Neuromarketingului, nu se știe dacă este etic sau nu; e o cutie a Pandorei, dar nu este neaparat rău. Trebuie analizat fiecare caz în parte.”

Directorul de creație Mihai Fetcu a fost cel care a încercat să construiască o imagine de ansamblu asupra acestui domeniu, cu care, de altfel, s-a și încheiat conferința. Conform accepției sale „comunicarea nu e știință, e un dialog. Brandurile ar trebui să vorbească cu consumatorii, în creșterea brandului oamenii trebuie să fie implicați.” Pentru ca, mai apoi, această comunicare să se vadă în comportamentul consumatorului prin faptul că el se întoarce la produs, aceasta este esența și promisiunea advertising-ului. O altă idee pe care Mihai Fetcu a ținut să o precizeze și cu care s-a încheiat seria de conferințe CNSC organizate de Prime este: „Vrei să-i comunici clientului un mesaj? Lasă-l pe el să-l descopere!”.

În ziua cu numărul 3 s-au ținut workshopuri organizate de cei de la Dacia (Luiza Domnișoru – Head of Public Relations Department), Geometry Global (Mihaela Bourceanu, Client Service Director), Ursus (Andrei Constantin – Trade Marketing), iLeo (Matei Psatta - Head of Social Media & Strategic Planning) și pastel (Ioana Mucenic – Visionary Managing Partner)

În ambele zile în care s-au ținut conferințele pe tema neuromarketingului, sesiunile de întrebări au fost antrenante și pline de premii oferite de sponsorii evenimentului: Dacia, Bitdefender, Oriflame, Wellness, webhelp, Helenic, Moșc Costache și Toortitzi. Fiecare sesiune de întrebări a fost urmată de premii pe care cei de la Prime le-au dat participanților aleși de speakeri pe baza întrebărilor pe care le-au pus. Pauzele au fost completate cu sandwichuri, sucuri și cafea gratuite din partea celor de la Prime pentru care țin să le mulțumesc.

Un alt plus pe care cei de la Prime l-au punctat, în afară de organizare, a fost tema aleasă – neuromarketingul. Acest aspect s-a simțit în momentul când Eugen Tarța a afirmat că nu a mai ținut o astfel de conferință în fața unor oameni fără background medical. Faptul că cei de la Prime au adus o față nouă a marketingului în fața studenților este de apreciat, cu atât mai mult cu cât aceste conferințe se țin deocamdată doar în spatele ușilor ferecate cu bilete foarte scumpe. Acestea fiind spuse le mulțumesc încă o dată celor de la Prime pentru că au ales ca tema CNSC-ului de anul acesta să fie neuromarketingul, acest domeniu aflat la început de drum.

Bun, desigur, dar cine folosește neuromarketingul? Companiile care au recunoscut că folosesc neuromarketing sunt: McDonalds, Microsoft, Yahoo!, Facebook, Google, eBay, Mercedes-Benz Daimler, Frito Lay, Campbells, Hyundai, Coca-cola, Unilever, 20th Century Fox. Întrebările care se ridică sunt: de când folosesc aceste companii neuromarketingul? Și ce efect au, cu adevărat, asupra noastră?

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*