Banda desenată: un hibrid naratologic unic

Distribuie!

de Alex Szollo

Dacă există ceva ce l-a ajutat pe om să lase în urmă mărturii durabile asupra felului în care percepe lumea, acel ceva sunt poveștile. Datorită rațiunii și simțirii, omul este prin excelență o ființă „povestitoare”. Strămoșii noștri primitivi au început să zugrăvească lumea înconjurătoare prin imagini, apoi scrisul le-a dat ocazia de a se folosi și de cuvinte.

În cele ce urmează, voi vorbi despre un fenomen cu totul și cu totul fascinant, o îmbinare armonioasă de imagini și cuvinte, care a început în sfârșit să primească și pe meleagurile noastre atenția pe care-o merită, și care-ar trebui considerat cu desăvârșire un gen de ficțiune separat de restul, întocmai ca „afară”, oricât de similare ar fi subiectele abordate cu celelalte genuri.

Vorbesc despre banda desenată, un hibrid de imagine și cuvânt care a reușit să spargă toate barierele. Datorită benzilor desenate avem astăzi filmele cu supereroi care umplu cinematografele și fac să explodeze box-office-ul. Însă, după mine, ele nu au doar rolul de a impune în conștiința publicului figuri mascate și/sau costumate care luptă împotriva răului. Sunt de părere că rolul primordial al benzilor desenate este acela de a atrage atenția asupra problemelor societății în feluri în care ziarele sau jurnalele de știri nu o pot face. Într-un mod care poate implica cititorul, făcându-l să se identifice cu eroii, să-și dorească să poată avea același impact pozitiv asupra lumii pe care-l au aceștia.

Film bazat pe revistele de benzi desenate cu personajul Batman
Film bazat pe revistele de benzi desenate cu personajul Batman

Spuneam mai sus că mă bucur că banda desenată a început să capete atenție la noi. De ce? Pentru că a avut-o din plin la un moment dat, doar că erau la mare modă revistele cu personaje de desene animate, ca Mickey Mouse sau Donald Duck, sau cu supereroi, ca Batman, Superman sau Spider-Man, primii doi fiind cunoscuți publicului român datorită revistelor bazate pe serialele animate din anii ’90 care i-au avut drept protagoniști. Asta i-a determinat pe români să aibă impresia (total greșită), că banda desenată reprezintă un produs dedicat exclusiv copiilor. Nimic mai departe de adevăr. Banda desenată este un produs extraordinar de complex, oferind de toate pentru toți, exact ca și industria filmului.

În societatea americană, supereroii au intrat în al Doilea Război Mondial înaintea soldaților. Coperta numărului din martie 1941 al revistei cu Captain America îl arată pe acesta dându-i un pumn în figură lui Hitler. Americanii n-au intrat în război până pe 7 decembrie 1941, odată cu atacul de la Pearl Harbor. Benzile desenate au fost unul din cele mai eficiente mijloace de motivare a soldaților în timpul războiului.

445px-Captainamerica1
Coperta numărului din martie 1941 al revistei cu Captain America

Pe lângă asta, benzile desenate au dat naștere unui format unic: romanele grafice. Acestea sunt tot benzi desenate, însă destinate unui public matur. Vedeți „Watchmen” (premiat cu Hugo, cel mai prestigios premiu al literaturii „de gen”, ca să fiu puțin ironic la adresa corectitudinii politice, și singurul roman grafic distins cu acest premiu), o meditație profundă asupra condiției supereroilor/justițiarilor, scrisă de Alan Moore și ilustrată de Dave Gibbons. Romanul tratează probleme precum nevoia de eroi și Războiul Rece, abundând de metafore și simboluri puternice. Supereroii din opera lui Moore nu suferă nicidecun de sindromul „băieților buni” care salvează lumea și rămân cu gagica la final, ci trăiesc într-o lume care-i disprețuiește și-i consideră mai presus de lege. Nu avem de-a face cu patrioți ca și Captain America ori Superman, ci cu Rorschach, un individ misterios, cu palton, pălărie și o mască inspirată de celebrele teste cu cerneală. Omul ăsta vede lumea în alb și negru. Nu există motive și scuze pentru nimeni care greșește în ochii lui. Alt personaj foarte diferit de supereroul tipic este The Comedian, un fost luptător în Războiul din Vietnam, cunoscut pentru combinația de umor cinic și cruzime. Doctor Manhattan este însă cel care reprezintă esența supraomului în universul dur creionat de Moore: un fost savant expus la radiații care capătă culoarea albastră și puteri aidoma celor ale unui zeu. Moore a declarat că intenția lui nu este aceea de-a băga pe gât coduri morale regurgitate cititorilor, ci de a-i lăsa pe ei să vadă care din personajele sale se apropie cel mai mult de un cod moral cu care să se identifice.

Watchmencovers
Coperta britanică și americană a romanului grafic „Watchmen”

Frank Miller, unul din cei mai populari creatori de benzi desenate este cunoscut și apreciat pentru Sin City, o serie polițistă de o violență tarantiniană, și 300, celebrisim la noi datorită filmului cu Gerard Butler din 2006, și scandărilor suporterilor unei anumite echipe de fotbal. Povestea scăldată în sânge nu e pentru ochii unui public prea tânăr.

The Walking Dead, care-a inspirat și serialul omonim extrem de popular, nu e despre zombie, așa cum ar putea-o sugera titlul. Da, totul se petrece în urma unei apocalipse zombie, însă povestea e despre oameni, despre eforturile lor de-a-și păstra normalitatea într-o lume dusă de râpă, și de fapt, despre ce înseamnă, în esență, viața și moartea. Tonul sumbru al poveștii, nuanțat însă cu momente optimiste, face din The Walking Dead una din cele mai bune povești spuse vreodată, fie că vorbim de serial sau de reviste(Doamne, ce tare-arată cele două cărămizi de Compendiumuri, căutați-le să vedeți despre ce vorbesc!).

Colecție de romane grafice și albume BD
Colecție de romane grafice și albume BD

Deci, dacă vreți să descoperiți o lume vibrantă, plină de idei inteligente și creative, citiți niște benzi desenate. Există țări care și-au făcut adevărate tradiții din ele, deci în mod limpede, așa ar trebui să fie și la noi. Material găsim peste tot prin jur. Și partea cea mai tare e că se poate porni de la orice: o idee umoristică, un supererou, sau un mit reinventat (vezi Harap Alb Continuă), toate-acestea pot prinde formă și culoare în mediul BD.

Eu unul mă declar cu mâna pe inimă drept bedefil, și-aș vrea să văd cât mai mulți făcând asta. Comics rock, people!

 

Sursa foto: wikimedia.org

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*