Job Arena – o altfel de arenă

Distribuie!

de Alexandra Bogza

Săptămâna aceasta am dat o fugă la Job Arena, un nou proiect marca BOS. În cadrul evenimentului, echipa şi-a propus să ne luăm la trântă cu miturile despre carieră şi job-uri în general.

Primul training a început la 9:00. Deşi am început la o oră în care eu încă-mi negociam raţia de energie cu somnul, Alecsandra Liţu mi-a oferit impulsul matinal de care aveam nevoie printr-o discuţie interactivă despre comunicarea relaţională. Jocuri de rol, eşarfe colorate, mult exerciţiu, studiu de caz pe exemple concrete din public şi un zâmbet sincer cu fiecare sfat oferit – cam aşa aş rezuma, pe scurt, toată experienţa.

Alecsandra ne-a vorbit despre Jaques Salome cu al său model de pedagogie de comunicare E.S.P.E.R.E care ne poate ajuta prin lucruri practice ce pot fi aplicate imediat astfel încât să putem relaţiona viabil şi eficient. „Este uman să ai emoţii; problema apare când emoţiile te debilitează, nu pentru că le ai”, a punctat Alecsandra. Metoda E.S.P.E.R.E subliniază importanţa relaţiei în întreg procesul de comunicare şi, cel mai important, conştientizarea propriului eu în tot acest proces. „Fiecare este responsabil de jumătatea lui, de jumătatea lucrurilor pe care decizi să le pui în relaţie”. Pe scurt, esenţial este să învăţăm să gestionăm mesajele pe care le primim (bune sau rele), nu să încercăm să le controlăm deoarece, cu cât gestionăm mai mult „celălalt capăt”, cu atât o să ai emoţii mai mari.

Un alt sfat este de a nu reacţiona la mesajul pe care îl primim din prisma aşteptărilor din exterior, ci din cea a relaţiei cu tine. „Niciodată să nu treci peste relaţia cu tine”, nu te pune niciodată pe locul doi pentru că asta nu va duce la nimic bun nici în interior, dar nici în exterior. Dinamica unei relaţii sănătoase este o balanţă cât mai echilibrată între a cere, a da, a primi şi a refuza ( 25% pentru fiecare). Dacă o singură verigă ar avea 60%, iar restul împart 40%, aduci în relaţie frustrări, blocajele şi emoţiile negative care o pot distruge în timp.

Desigur, pentru a avea o relaţie sănătoasă cu restul, trebuie să ai o relaţie sănătoasă cu tine, mai întâi. De aceea, este necesar ca întotdeauna să cauţi comportamentul şi să-l iei ca atare pentru ca mai apoi să-l treci printr-un filtru personal.

Paul Olteanu ne-a vorbit mult despre auto-cunoaştere, despre nevoia unei analize personale sincere şi obiective pentru a găsi ceea ce te face fericit astfel încât să-ţi consolidezi un brand personal puternic.

Ne-a spus că ceea ce este important să reţinem, din punctul lui de vedere, este să ne găsim intersecţia dintre pasiuni şi talente pe care să le energizăm constant cu motivaţii şi valori. „Ai nevoie de o congruenţă cu tine” ne-a mărturisit el. Mai mult, ne-a spus şi că lui i-au trebuit 3 ani şi ceva ca să o găsească şi, deşi pe noi ne va ghida fast-forward prin proces, trebuie să stăm la o discuţie mult mai personală cu noi după. „Nu trebuie să le nimeriţi din prima, eu vreau doar să vă ajut să le vedeţi”. Un sfat interesant pe care ni l-a dat a fost să ne uităm pe facebook, să vedem ce am postat în ultimul an deoarece acolo, prin link-uri, statusuri şi altele, ne putem găsi mai uşor pasiunile.

Paul ne-a sfăuit să ne axăm pe ceea ce ne place şi să ignorăm presiunile exterioare deoarece fiecare trăieşte cu propriile decizii, nu părinţii sau societatea. El a subliniat că noi trebuie să înţelegem că nu există decizii bune sau rele, ci decizii bune pentru fiecare în parte.

Brandingul personal nu ţine de a ne vinde pur şi simplu, el este modul în care îi facem pe ceilalţi să ne cumpere. „E relativ simplu, le arătaţi că le sunteţi valoroşi. O să întrebaţi: Bine, bine, dar cum facem asta? Devenind buni la ceea ce faceţi. Iar o să îmi ziceţi: Şi asta cum o facem? Găsindu-vă pasiunile.” Paul a subliniat că rezultate diferenţiatoare sunt necesare. Să ai o diplomă de facultate, să ştii o limbă străină şi să lucrezi pe calculator nu mai sunt de mult timp criterii de diferenţiere, ci componente ale ADN-ului tău profesional. De aceea este important să îţi găseşti combo-ul perfect de talente, pasiuni şi motivaţii pentru a deveni, din timp, bun la ceva anume.

Nu în ultimul rând, este important să comunicăm. În direcţia aceasta, Paul ne-a sfătuit simplu: „Walk the talk!”. Funcţia oricărui brand este de a genera încredere, prin urmare trebuie să demonstrezi că eşti bun la ceea ce spui că faci. Facebook, blog, LinkedIn ş.a.m.d., toate au rolul de „a-ţi consolida armele şi alinaţii pentru ca totul să nu se rezume doar la sesiunea de interviu, unde poţi s-o dai în bară doar pentru că ai o zi proastă”.

Iulian Olariu ne-a vorbit şi el despre cum putem să ne auto-îmbunătăţim prin time management. A început prin a ne spune că time managementul nu ţine de organizarea timpului, ci de organizarea ta personală. Am dezbătut pe larg sindromul studentului în sesiune şi fenomenul snooze, ambele tehnici de procastinare care ne fac fericiţi, dar doar pe termen scurt.

Iulian ne-a spus că succesul pragmatic nu este o chestie mare, ci doar un rezultat pe care îl obţin. De aceea ar trebui să ne concentrăm pe rezultate, nu doar pe o agitaţie continuă aferentă unui sentiment general de a fi ocupat zilnic. Aici intră în discuţie şi time managementul care este, în cele din urmă, un instrument prin care în loc să cheltuieşti timpul pe care îl ai la dispoziţie, îl investeşti. Pentru asta, „trebuie să începi de la oglindă”, ne-a spus Iulian. Îţi trebuie conştiinţa de sine pentru a schimba ceva. Începi de la valori, în funcţie de acestea o să vezi care sunt priorităţile pe care le pui în calendar şi, urmându-l, vei obţine rezultate. Nu tu amânare, nu tu compromis, ci pur şi simplu un exerciţiu de voinţa prin care ajungi să te organizezi. Aici el ne-a recomandat să începem a folosi agenda, un instrument care îi este drag de peste 10 ani.

De asemenea, ne-a sfătuit să mai încercăm matricea Eisenhower. Ea se bazează pe urgenţa şi prioritatea acţiunilor pe care le întreprindem şi, în funcţie de localizarea acţiunii în diagramă, putem să ne organizăm constructiv şi anticipativ. Cu ajutorul acesteia, poţi evita anumite situaţii limită – eviţi să faci prost ceva urgent, să acorzi prioritate unor lucruri neimportante şi tot aşa. Personal, vă recomand să-i daţi un google şi s-o încercaţi.

Ca o concluzie, Job Arena este un proiect care îţi oferă un spaţiu în care ai ocazia să-ţi descoperi temerile şi să treci, cu puţin ajutor, peste ele. O altfel de arenă în care auto-cunoşterea şi dezvoltarea îi antrenează pe tineri pentru competiţia din contextul social actual. O iniţiativă extrem de interactivă în care am învăţat o mulţime de lucruri noi şi care sper să aibă la cât mai multe ediţii.

Sursa foto: Bosromania

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*