Datul cu părerea: sport național la români

Distribuie!

Am avut ocazia să văd într-un articol de pe Internet un comentariu conform căruia, dacă ar exista o probă de dat cu părerea la Jocurile Olimpice, românii ar lua, indiscutabil, tot aurul. Articolul în cauză trâmbița că lui Lady Gaga i s-a făcut rău pe scenă în România. Văzând titlul, nici n-am citit articolul și am trecut direct la comentarii, unde m-a izbit valul de păreri. De la compătimire la înjurături (majoritatea), vorba aceea „avem di tăti” se potrivea perfect cu secțiunea de comentarii a acelui articol, iar cel care-a dat exemplul cu Olimpiada mi se pare c-a pus „punctul pe i”.

Nu știu de ce, dar românilor le place al naibii de tare să-și dea cu părerea. Nu sunt un om care să nege dreptul la liberă exprimare al altora, dar am ajuns la concluzia că mentalitatea românească impune datul cu părerea chiar și în legătură cu lucrurile care nu ne plac, cât mai „zgomotos” cu putință, ceea ce, inevitabil, transformă spațiile pentru comentarii de pe rețelele sociale și clipurile video online în veritabile dicționare de insulte. Iar asta nu e prea plăcut.

N-am înțeles niciodată de ce aleg unii să comenteze subiecte pe care nu le înțeleg, înjurându-i imediat pe cei care nu le împărtășesc părerile. De exemplu, dacă vă va împinge curiozitatea să căutați imagini de la Revoluție, veți vedea în secțiunea de comentarii un foarte aprins război ideologic în nu atât de dulcele stil românesc, între tinerii din ziua de azi, care n-au trăit pe vremea regimului, și așa-numiții „nostalgici.” Ce e interesant este că nimeni nu încearcă să găsească o cale de mijloc. Toți se cred mari experți în a dezbate respectiva problemă, dar vocabularul de care se folosesc dovedește fix contrariul. Alt exemplu: citeam zilele trecute pe un site de muzică rock cum că o trupă de metal extrem a fost amenințată cu bătaia de membrii unei organizații naționalist-ortodoxe cu tendințe extremiste. În stânga și-n dreapta insulte, înjurături de lucruri sfinte și alte grozăvii de genul ăsta. Țin să precizez că atât timp cât nu ascult genul muzical respectiv nu mă afectează cu nimic dacă oamenii ăia vin să-și țină concertul sau nu. Ideea e că am ajuns o societate în care părerile sunt aruncate în fața celorlalți cu ciudă, de parcă nu suntem în stare să acceptăm că fiecare are gândirea lui.

După mai bine de două decenii de democrație, situația asta e și de râs și de plâns. Cum să putem discuta chestiuni esențiale pentru viitorul nostru dacă noi ne înjurăm pe toate căile posibile când vine vorba de lucruri banale? E destul de grav că nu reușim încă să ieșim din starea asta de dezbinare, și mai avem și pretenția să fim văzuți bine în afara țării. Poate că sună destul de cinic ceea ce urmează să vă spun, dar sunt de părere că dac-ar fi ca în ziua de azi să fim implicați iar într-un război mondial (ceea ce nu mi-aș dori), toți i-ar lăsa pe români să-și dea-n cap unul altuia. Nu știu cât va mai dura situația asta, dar știu sigur că dacă nu ne dăm voie să ieșim din ea, viitorul nu va fi roz. Aceste rânduri se vor a fi un modest semnal de alarmă. Să ne trezim și să ne punem mințile la contribuție astfel încât dezbaterile noastre să ducă la ceva constructiv! Dacă am face asta, cred că am fi cu mult peste multe țări „civilizate.”

Alex Szollo

Sursa foto: wikimedia.org

Taguri

Arhiva

3 Comments

  1. September 9

    Eu sunt de parere ca e bine ca romanii isi dau cu parerea despre orice. E minunat daca se si documenteaza inainte, dar in principiu, a-ti da cu parerea inseamna ca vrei sa iti aduci aportul realitatii in care traiesti. Cred ca mai corect e sa condamni mentalitatea barfitoare, pentru ca “a da cu parerea” nu e tocmai un lucru rau.

    • Alex Szollo
      September 9

      Nu, nu e un lucru rau sa iti dai cu parerea, doar ca e un lucru grav daca o faci intr-un mod lipsit cu desavarsire de bun-simt. Cum ziceam, fiecare om are dreptul sa aiba o parere. Ceea ce e tragicomic e ca nu suntem in stare sa ne exprimam dezacordul fata de o parere care nu ne convine fara a ne injura ca niste birjari.

  2. Mihai Lazar
    September 9

    Bravo! E bine ca cineva aduce in discutie acest subiect. A opina fara baza fundamentala de documentare este intr-adevar o greseala mare, eu i-as spune chiar banala. Ma bucur ca sunt oameni din generatia noastra care impartasesc aceasta idee de “a deschide gura exact atunci cand trebuie” si de “a nu vorbi aiurea in tramvai”.

    Insa, la romani, se intampla de multe ori sa cadem in propria capcana pentru ca, dupa cum ai spus in articol vorbim fara sa stim, iar cand doresti sa scrii un articol pe o tema critica la adresa unor greseli generale trebuie sa te asiguri ca reprezinti impecabilitatea in cel mai onest mod.

    Nu vreau sa par acid si nici dur, este doar adevarat. Articolul tau are un handicap gramatical inca din titlu deoarece expresia “a da cu parerea” este la baza o greseala. Parerea nu se da, ea se exprima sau se spune.

    Nu este o greseala mare, multi o fac, ii auzim la tot pasul, precum “marea majoritate” care “urca sus”.

    Te felicit pentru ideea articolului, foarte buna, foarte adevarat, dar pe viitor incearca sa fii putin mai atent. Chiar mi-a placut 🙂

Comments are closed.