Cinci filme „de căpătâi”

În ultima perioadă, am obișnuit cititorii Gen90 cu articole în care „îmi vărs oful” pe lucruri care mi se pare că nu merg normal în societate. Astăzi m-am gândit să schimb puțin tonul și să vă mai arăt și ce-mi place. În cele ce urmează, după o perioadă în care mi-am tot răscolit neuronii, vă voi prezenta un top 5 al filmelor care m-au marcat în calitate de cinefil.

Locul 5 revine celei de-a doua pelicule din seria cu Batman a lui Christopher Nolan, The Dark Knight (Cavalerul negru). Este cu adevărat un film care revoluționează genul din care face parte, prin seriozitatea și profunzimea cu care-și tratează subiectul. În plus, dac-ar mai fi trăit, regretatul Heath Ledger ar fi putut scrie o carte întreagă despre cum se interpretează un personaj negativ.

Pe locul 4 plasez pelicula biografică Gandhi, din 1982, cu Ben Kingsley în rolul lui Mahatma Gandhi, celebrul militant pentru independența Indiei. Regizat de Sir Richard Attenborough, filmul a câștigat 8 premii Oscar și merită văzut de către toți cei care (nu) cred că violența este singura cale de soluționare a tuturor problemelor.

Locul 3 revine unei alte povești adevărate. Este vorba de Schindler’s List (Lista lui Schindler), regizat de Steven Spielberg. Bazat pe romanul istoric al lui Thomas Kenneally, filmul urmărește destinul unui afacerist german din vremea nazismului, care ia decizia de a salva viețile câtorva mii de evrei. Este cel mai bun exemplu legat de faptul că războiul nu scoate întotdeauna ceea ce e mai rău din sufletul omenesc. Din contră, arată că dacă un bețiv afemeiat și profitor poate deveni uman în vremuri inumane, toți putem.

Pe locul 2 voi plasa un film cu o foarte mare încărcătură spirituală, și anume Jesus of Nazareth (Iisus din Nazaret) al lui Franco Zefirelli. După 35 de ani de la realizarea sa, rămâne, în opinia mea, cea mai bună istorisire pe peliculă a vieții lui Iisus. Ochii hipnotici ai lui Robert Powell par să citească în suflet, iar momentul în care Iisus ține predica de pe munte și spune „Tatăl Nostru” mă lasă întotdeauna cu un nod uriaș în gât.

Am ajuns și la locul 1, un film care mi-e drag de când mă știu, și așa va fi până voi trece dincolo. The Wizard of Oz (Vrăjitorul din Oz), din 1939, al lui Victor Fleming. Deși atunci când eram un puști răzgâiat și ciudat, Leul cel Laș(Bert Lahr) mă bântuia mai ceva ca păpușa Chucky, azi știu aproape pe dinafară filmul, cred că l-am văzut de peste 35 de ori, și este filmul la care mă întorc de fiecare dată când vreau să-mi reamintesc că sunt copil.

Alex Szollo

Sursa foto: wikimedia.org

Related posts:

Cele mai tari filme de propagandă (3) – Casablanca Cele mai tari filme de propagandă (5) – Nașterea unei națiuni Cele mai tari filme de propagandă (2) – Triumph des Willens Cele mai tari filme de propagandă (4) – Der Fuehrer’s Face