Ca orice studentă, am ajuns în situaţia în care cu nişte fonduri limitate trebuie să îmi procur mâncare nutritivă şi rapidă. Şi eventual cât mai multă posibil, pentru că se ştie cât combustibil consumă sesiunea.
Am căutat pe net să văd cum soluţionez chestiunea. Francezii ne informează de existenţa unor opţiuni instaurate de anumite asociaţii special pentru studenţi. De la coşuri cu bunătăţi constând în 3 kilograme de legume la 10 euro pe săptămână, până la producători locali care îşi vând marfa în timpul anului şcolar iar vara colaborează cu o firmă specializată care să le proceseze mâncarea în conserve şi supe deshidratate, numai bune pentru a fi vândute studenţilor iarna. Producătorii ne asigură că un astfel de coş poate fi împărţit cu uşurinţă între mai mulţi studenţi.
Am procesat puţin informaţia. Eu înţeleg constituţia eterică a francezilor, însă raportatla România, după un scurt calcul, un astfel de coş pe mine m-ar sătura fix 2 zile, şi aş da mult mai puţin de 10 euro pe el. Dacă vorbim de un kilogram de cartofi (2 lei), jumătate de kilogram de ardei + jumătate de kilogram de castraveţi (2.5 + 3 lei), jumătate de kilogram de roşii (3.5 lei), cu 2 salate (5 lei) şi nişte verzituri (pătrunjel x 2 = 2 lei + o mână de lobodă = 2 lei) fac fix 20 de lei, cu mult sub cei 45 de lei reprezentaţi de cei 10 euro. Desigur, există argumentul invariabil cum că preţurile diferă în funcţie de economie. De acord, însă tot nu văd cum 3 kilograme de legume pot hrăni timp de o săptămână mai mulţi studenţi. Sau poate pur şi simplu românii sunt învăţaţi de mici cu mâncatul pe săturate.
Peste ocean, iată ce mănâncă studenţii americani în preajma sesiunii. Părinţii au opţiunea de a le trimite nişte pachete de mâncare numite “Care packages”, asamblate de câteva firme specializate, care constau în hrană energizantă pentru studenţii silitori şi alte obiecte care să îi ajute la învăţat.
Un astfel de pachet costă în medie 150 de lei. Şi uitaţi cam ce conţine:
Ştiu că şi la noi studenţii primesc pachete, dar nu cred ca se compară. Cel puţin ale noastre sunt făcute în casă de părinţi, cu produse autohtone, şi nu sunt formate din dulciuri care nu ajută decât aparent corpul şi creierul obosit al studentului, îmbibându-l cu zahăr şi grăsimi.
Aşadar ce mâncare poate consuma un student care să nu necesite o groază de timp de preparare, să fie sănătoasă şi ieftină? Din start, supermarketurile nu ne lasă nici o şansă în direcţia asta, servindu-ne E-uri în ambalaje apetisante şi produse veşnic proaspete. De asemenea nu cred că fiecare student are timp să se înscrie la cursuri avansate de gătit care să îl înveţe ponturi pentru o alimentaţie sănătoasă. Mâncarea din restaurante e cu dus-întors, nu ştii în ce condiţii e preparată şi gramajul nu îşi justifică preţul (discutând strict din punct de vedere alimentar).
Lăsând toate astea la o parte, vorbim de studenţi, care au şi aşa un program haotic. Cred că cea mai bună variantă ar fi să ne orientăm către buticurile producătorilor locali, pieţe de legume-fructe, şi apelând la amintirile înceţoşate ale mâncării mamei, să fim destul de responsabili cât să ne rezervăm suficient timp pentru a ne respecta corpul şi alimentaţia. Voi ce soluţii aveţi?
Laura Bisericanu
Surse foto: packagetogo.com, wikimedia.org
Apropo de articol: http://9gag.com/gag/4835719