Studenții români și romi sunt #ÎmpreunăLaUniversitate

Distribuie!

de Mihai Niţă

#ÎmpreunăLaUniversitate este un proiect vizual desfășurat de Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună și are ca scop identificarea și combaterea stereotipurilor cu care se confruntă elevii și studenții romi.

Proiectul constă într-o expunere/condamnare a stereotipurilor, întrebărilor incomode, prejudecăților ș.a.m.d care, însumate, echivalează cu discriminarea etnică bine înrădăcinată în cultura mainstream românească cu care se confruntă elevii și studenții de etnie romă, în particular, și comunitățile rome în general. (Ideea proiectului vine de la o inițiativă similară a unor studenți de culoare ai Universității Harvard.)

Obiectivele proiectului sunt admirabile, dar există o serie de factori care îi pot limita succesul.

În primul rand, este important de reținut că în societatea românească discriminarea romilor este construită pe baze etnice și nu rasiale. Cu alte cuvinte, obiectul urii împotriva romilor nu este rasa sau culoarea pielii sau fenotipul – spuneți-i cum doriți – ci bagajul cultural asociat cu acestea, i.e. totalitatea valorilor, normelor, atitudinilor și formelor de comportament autentice/tradiționale etalate de comunitățile rome de pe teritoriul României.

Romii au fost și sunt definiți ca un „Celălalt” nu datorită unei diferențe biologice (teoriile rasiale nu au prins cu adevărat în România) ci mai degrabă în virtutea unei diferențe culturale.

Lucrul acesta îl putem observa zi de zi. De câte ori nu am auzit justificări precum „nu am ceva cu ei pentru că sunt romi, am ceva cu ei pentru felul în care se comportă”? În traducere: nu am o doză latentă de ură la adresa lor pentru că prezintă semnalmentele apartenenței la etnia romă, ci pentru că acționeaza în virtutea unor valori foarte străine și potențial amenințătoare față de valorile mele”.

Până la un punct, situația este explicabilă (nu neapărat și justificabilă): cultura mainstream românească percepe comunitățile rome autonome și refractare din punct de vedere valoric drept o amenințare. Iar răspunsul la această amenințare se produce în doi pași: a. discriminarea (i.e. identificarea diferitului) si b. marginalizarea (i.e. izolarea diferitului).

Expus astfel, procesul sună profund imoral. Văzut prin lentila cotidianului, e mult mai ușor de suportat fără prea multe procese de conștiință, iar la aceasta contribuie dezumanizarea romilor („nu sunt oameni, sunt animale”), viziunea esențialistă („așa sunt ei, nu se pot schimba”), raționalizarea („cei mai mulți dintre ei trăiesc în afara legii, am motive să fiu circumspect în prezența lor”) etc.

Faptul că, într-adevăr, foarte mulți romi trăiesc în afara legii, refuză explicit să recunoască vreo autoritate externă comunității lor și duc un stil de viață marginal, cu siguranță nu ajută decât la întărirea prejudecăților și duce la stagnarea procesului de acceptare si integrare în mainstream.

În al doilea rând, dovada elocventă că problema pe care o identifica proiectul #ÎmpreunăLaUniversitate e mult mai gravă decât niște remarci și întrebări inconfortabile adresate elevilor și studenților romi sunt chiar... elevii și studenții romi.

Ce vreau să spun este că un elev/student rom care recunoaște beneficiile educației și consideră succesul academic ca fiind un prim pas către succesul în carieră și către elevarea statusului social este deja integrat în mainstream. Practic, despre un astfel de individ se poate afirma că are mai multe în comun cu clasa mijlocie românească decât cu comunitatea romă.

Și de aici gravitatea problemei: dacă un elev/student rom este bine integrat și împărtășește aproximativ aceleași valori ca și colegii săi români, de ce încă este confruntat cu un limbaj discriminatoriu?

Explicațiile pot fi multiple.

Lipsa comunicării eficiente între cele două etnii creează goluri rapid umplute de prejudecăți.

Discriminarea pozitivă în favoarea elevilor/studenților romi mută accentul de pe efortul personal pe contextul instituțional favorabil, creează standarde duble de evaluare, violează principiul meritocrației și rezultă în animozități interetnice.

Reflexul discriminatoriu al unor elevi/studenți români, format dupa ani de experienţe nefericite cu romi, este un impediment major, poate cel mai greu de depășit. Dar probabil că mai sunt destule.

După cum spuneam, proiectul #ÎmpreunăLaUniversitate își propune să combată atitudinile ostile cu care se confruntă elevii și studenții romi în mediul educațional românesc, dar din păcate se rezumă doar la a indica simptomele de suprafață ale unei afecțiuni de profunzime.

Sursa foto: Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună, (fotograf: Nastia Alexandru)

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*