Acum un an am primit un mail simplu: „Te-ar interesa un stagiu de AI în afară pe durata verii?” Scurt, fără multe detalii, dar destul cât să-mi atragă atenția și să aplic după ce am mai obținut câteva detalii: era un stagiu ERASMUS în Rennes, Franța, pe durata a 3 luni de vară.
Poate deja vă întrebați ce studii se fac vara ca să poți fi student ERASMUS atunci. Ei bine, stagiul era un fel mai special: era de tip plasament, nu de studii – orice student are de fapt dreptul la câte unul din fiecare categorie. Am lucrat într-o companie ce avea contracte și legături cu diverse facultăți și am învățat foarte multe lucruri de acolo, dispunând în același timp de toate beneficiile unui student ERASMUS plus o bursă ceva mai mare.
Actele le-am terminat de completat prin mai. Pe 29 iunie mă plimbam pe străzile Parisului în așteptarea trenului către Rennes, pentru a-l întâlni pe François, mentorul meu. Începea stagiul la Semsoft. N-o să vă plictisesc cu detalii tehnice despre ce făceam pe acolo, o să amintesc doar faptul că ei aveau contacte cu facultăți de acolo și institute de cercetare – INRIA de exemplu – și obțineau de acolo idei de pus în practică, de transformat cercetarea și teoria pură în ceva aplicat. Asta am făcut și eu pe durata a 3 luni.
Mult mai relevante pentru voi sunt celelalte aspecte ale vieții mele de acolo. Încă din prima zi m-a uimit punctualitatea trenurilor lor și calitatea transportului. O distanță similară cu cea București – Suceava se efectua de 4 ori mai rapid decât la noi. De fapt, nici nu simțeai că ești într-un tren, se mișca destul de repede și oprea doar de 4 ori, nu ca la noi de 10 ori. Autobuzele veneau la ore fixe, trecute în tabele afișate în fiecare stație alături de harta întregului oraș. Așa știai exact unde te afli și puteai să vezi ce trebuie să iei. Nu mai zic de faptul că aveau un sistem public de folosit biciclete de care am abuzat foarte mult în timpul verii: îți puteai face un abonament pe 7 zile și mergeai cât voiai tu apoi, respectând niște standarde de bună cuviință pentru restul utilizatorilor: ideal era să nu folosești prea mult bicicleta, să ajungă la toți.
Am fost cazat într-un cămin al unei universități de acolo. Campusul unei singure facultăți de acolo era cam cât cel al UPB. Și universitatea avea mai multe facultăți. Totul verde, nepoluat. Chiar am prins iepuri și veverițe.
Oamenii erau foarte primitori și avizi de distracție. O bună parte din timpul petrecut acolo am participat la concertele și festivitățile din centrul vechi al orașului, centru locuit și mai puțin poluat fonic decât al nostru. Am vizitat și o mare parte din Bretagne, nimeni care ajunge acolo nu are voie sa rateze Mont St. Michel și Saint Malo. Am văzut pădurea Broceliande din clasicele legende arthuriene și am și participat la un concert de muzică tradițională bretonă.
Overall, a fost o experiență interesantă, o experiență care mi-a (re)deschis plăcerea de a călători și descoperi locuri noi, plăcerea de a experimenta cum se simte aerul din alte locuri.
