Să trăieşti în Bucureştiul interbelic

Distribuie!

de Mădălina Stanciu

Firesc, politicos, frumos. Aşa trăiau oamenii în Bucureştiul interbelic. Aveau timp să se bucure de tot ce li se oferea. Aveau timp să fie oameni. Doar dumneavoastră sau chiar domnia voastră între prieteni, iar în familie dumneata. Fără glume deocheate faţă de domnişoare. Pălării, rochii, fuste şi bucle în rândul tinerelor, ochelari negri, petrecere cu banda, nu cu gaşca, plăci la patefon, nu căşti sau discuri, în rândul tinerilor.

Bucureştiul interbelic a însemnat cultură liberă şi presă vigilentă. Bucureştenii nu citeau gazete, ci ziare. Mergeau la muzeu, la promenadă, la cinematograf, la teatru. Ieşeau în locurile umbrite de pe malul Dâmboviţei, în cafenelele de pe Calea Victoriei.

În Bucureştiul interbelic se vorbea la telefon fie de la cabinele publice din oficiile poştale, fie de acasă.

Noua cutie magică, radioul, ascultat de tot mai mulţi bucureşteni în anii scurşi între cele Două Războaie Mondiale, devenise subiect de discuţie în saloanele Bucureştiului.

Capșa, local select în Bucureşti, celebru în toată Europa, găzduia recepţii la care participau personalităţi politice şi artistice. Aici se mâncau cele mai noi produse de patiserie, aduse din Paris.

Cei care nu făceau parte din elita bucureşteană îşi petreceau timpul liber la grădinile de vară sau în restaurante. Ascultau romanţe sau melodii populare româneşti, dansau tango. Petreceau simplu, însă totul răsuna pretutindeni - sunetul care ieşea din pâlnia patefoanelor era bucuria tinerilor din acea epocă.

Pe fundal, Bucureştiul creştea. Era înfrumuseţat, extins, refăcut, curăţat. În perioada interbelică, în decursul a două decenii, totul ia avânt în Capitală. S-a construit, s-a sistematizat, s-a electrificat. În special în centrul oraşului, pe de o parte şi de alta a bulevardelor, sunt ridicate clădiri de şapte sau opt etaje, ce se numeau în epocă nu blocuri, ci blockhausuri, cu faţade albe şi curate. Se amenajează parcurile din Bucureşti, sunt înfiinţate altele noi, cum este cazul Parcului Herăstrău, amenajat pe o fostă zonă mlăștionoasă asanată.

În Bucureştiul interbelic se îmbinau perfect pitorescul balcanic şi civilizaţia europeană. Era Bucureştiul lampagiilor ambulanţi, al simigeriilor, dar şi al teatrelor în care veneau să dea spectacole artişti lirici ai scenei internaţionale. Să trăieşti în Bucureştiul interbelic e poveste, pentru că e locul unde parcă s-a întâmplat totul.

Sursa foto: wikimedia.com

Taguri

Arhiva