Oferta electorală pentru anul 2014: O Stângă şi cam multe Drepte

Distribuie!

de Ioana Tomescu

Ne aflăm în perioada în care marile partide şi alianţe politice din ţară îşi aruncă în spaţiul public candidaţii pentru alegerile prezidenţiale din toamnă. La momentul la care scriu acest text, situaţia se prezintă aşa: Din partea alianţei PSD-UNPR-PC îl avem pe Victor Ponta; din partea ACL (Alianţa Creştin Liberală, adică PNL+PDL+FC), o să îl avem pe Klaus Iohannis; din partea PMP, îl avem pe Cristian Diaconescu (cel puțin pân săptămâna viitoare, când e posibil să o avem pe Elena Udrea). Mai avem un partid nou-născut, PLR, din partea căruia candidează Călin Popescu Tăriceanu şi o mai avem pe Monica Macovei, din PDL, însă care va candida ca independent. Avem, deci, un candidat solid de centru-stânga, trei candidaţii cu pretenţii de dreapta/centru-dreapta, plus Tăriceanu, care e de dreapta, dar cu sufletul mai mult spre stânga lui Ponta (na, omul i-a dat şefia Senatului).

Acum să încercăm să facem nişte pronosticuri, să vedem ce tip de electorat ar putea să strângă fiecare dintre cei menţionaţi mai sus.

În cazul lui Ponta, e simplu: electoratul de centru-stânga + publicul Antena 3 + o parte din electoratul român şi ortodox + o parte din liberalii care încă nu şi-au revenit din şocul post-traumatic cauzat de ruperea USL. Pe aceştia din urmă, însă, Ponta va trebui să îi împartă cu Tăriceanu, un alt nostalgic liberal.

De cealaltă parte, Iohannis va atrage electoratul liberal care a rămas încă fidel PNL şi va trebui să convingă din electoratul PDL, care nu se ştie cât de entuzismat este în prezent de toată povestea asta cu fuziunea prin absorbţie. Poate va reuşi să convingă o parte din el, în timp ce cealaltă parte va trebui să se mulţumească fie cu Cristian Diaconescu, fie cu Monica Macovei. Cristian Diaconescu/Elena Udrea va atrage tot electoratul fidel lui Traian Băsescu şi va trebui să se bată cu Iohannis şi Macovei pentru electoratul PDL. Apoi, Macovei s-ar putea să fure din electoratul băsist dezamăgit de propunerea PMP și cu electoratul PDL încă nemulţumit de Vasile Blaga şi gaşca sa, plus un grup (rămâne de văzut cât de numeros) de persoane entuziasmate de ideea intrării în cursa prezidenţială a primei politiciene cu notorietate, sau acele persoane, care vor continuarea Justiţiei independente şi consideră că numai Macovei o poate garanta.

Șanse foarte mari sunt ca, în turul 2, să rămână Ponta şi Iohannis. Iar atunci, let the Hunger Games begin! Va începe o adevărată luptă pentru voturilor perdanţilor din primul tur. Cel mai probabil Ponta va lua electoratul lui Tăriceanu şi probabil îi va propune şi funcţia de premier (din moment ce a zis că va anunţa tandemul abia după primul tur al alegerilor prezidenţiale). Dan Diaconescu şi-ar putea trimite electoraul PP-DD tot spre Ponta, mai ales dacă ţinem cont de s-a luptat să bage partidul la guvernare (fără succes, ce-i drept, dar speranţa moare ultima). Şi dacă ne uităm peste rezultatele avute de PP-DD la alegerile parlamentare din 2012, vor fi nişte voturi care vor cântări greu.

Importante vor fi şi voturile UDMR, probabil la fel de decisive cum am văzut că au fost în ultimii ani. Însă rămâne de văzut în favoarea cui vor cântări greu. Spre Iohannis, poate? Având în vedere micile scântei care au ieşit între PSD şi UDMR, faţă de riscul ca aceştia din urmă să iasă de la guvernare, plus demisia lui Kelemen Hunor din funcţiile de vicepremier şi ministru al Culturii, să nu mire pe nimeni dacă UDMR va întoarce armele împotriva lui Ponta.

Ajungem acum şi la electoratul de dreapta/centru-dreapta, mai fragmentat decât un biscuite strivit cu ciocanul. O mare problemă a politicienilor de dreapta/centru-dreapta o reprezintă orgoliul. Replici de forma „Dacă nu ajung în turul 2, nu o să îi acord voturile mele lui X” sau atacurile între foşti colegi de alianţă sau foşti colegi de partid nu fac nimic altceva decât să agraveze lipsa de unitate a Dreptei, o unitate pe care tocmai partidele de dreapta o căutau, din momentul în care PNL a hotărât să rupă alianţa cu PSD. De asemnea, această lipsă de unitate riscă să destabilizeze și electoratul, care se va afla în imposibilitatea de a hotărî pe cine să sprijine în lupta contra candidatului de stânga. Dacă partidele vor conştientiza faptul că aceste orgolii le fac mai mult rău decât bine, atunci cu siguranţă vor fi, împreună, un adversar periculos pentru Victor Ponta. Mai au doar trei luni la dispoziţie să o facă.

Calculele de mai sus vizează electoratul care are deja o opțiune de vot bine stabilită. Mai există și categoria indecișilor care ar putea cântări greu în rezultatele alegerilor. Tinerii reprezintă ponderea cea mai mare de alegători indeciși, iar părerea mea este că acel candidat care va reuși să atragă de partea sa tinerii indeciși, are o șansă mare în alegerile din toamnă.

 

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*