Acum mai bine de jumătate de an, societatea românească nu era cu mult mai diferită decât este acum. Spiritul civic și social-politic se aprinsese ca o flacără și, cu bine, cu rău, își spusese o parte din cuvânt. Cu excepția unor proteste pe care iarna le-a înăbușit, până la urmă, acest spirit de promovare al valorilor democratice nu prea mai era activ.
Cultura română era încă underground, dacă ar fi să o comparăm după influențele ei în media, majoritatea cetățenilor fiind interesați de politică, și acolo – în special de scandaluri. Nu prea mai auzeai de nimic nou clădit care să reziste, de vreun autor care să scoată o carte bună sau de vreun artist care să impresioneze în mod special. Politicul îngropase într-un fel cuvântul în ochii cetățeanului dintr-un simplu motiv – se anunța începutul unei crize care avea să dureze până în toamnă (după unii, încă mai durează). Cu alte cuvinte, România se transforma într-o societate mult mai politică decât fusese, să zicem, în ultimii zece ani.
Am adus în discuție politicul și cultura, deoarece ele au fost cele două elemente esențiale în nașterea acestei publicații în mai (online până acum, dar și pe print din 2013). Doream să creez o revistă de ceva vreme în propria viziune, care să se plieze pe un grup de cititori pasionați de cultură. Inițial, doream o revistă literară, eventual cu articole de satiră, însă politizarea societății din ultimul an și nevoia de exprimare a cuvântului au deviat puțin acest plan. GEN90 nu s-a născut dintr-un simplu proiect business, ea s-a născut pentru că a fost nevoie de ea, mai ales în rândul tinerilor.
Am creat imaginea (logo, nume, idee centrală) pentru un proiect în cadrul facultății și, împreună cu câțiva colegi am început să scriem articole de opinie. Se poate spune într-un fel că, la început, a fost o publicație la care colaborau exclusiv studenți de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA și vreo câțiva de la Limbi străine și Psihologie din Universitate, însă lucrurile au început, treptat, să crească. Pe drum, ni s-au alăturat oameni de la Litere, apoi de la Drept, pe urmă Jurnalism, Politehnică, ASE etc, apoi din alte orașe și unii din Occident (UK și SUA). Aproape în fiecare zi se alătură cineva acestei mișcări a generației care dorește să apere cuvântul și să demonstreze puterea acestuia, indiferent că sunt autori sau oameni de marketing sau comunicare, sau eventual persoane care vor să se implice în administrare.
Se poate spune că autorii Gen90 au un oarecare cavalerism atunci când se raportează la cuvânt, iar organizarea democratică a publicației le permite acest lucru – cu alte cuvinte, fiecare opinie care este întărită de argumente (deci pentru care autorul luptă) este publicată, indiferent de afinitățile sale politice.
Știu că există cazuri unde patroni de ziar sau redactori impun o politică proprie publicației și dictează, într-un fel, autorilor, ce să publice. În Gen90 nu există așa ceva. De fapt, tocmai asta înseamnă Gen90, o publicație neafiliată politic, dar care discută foarte multe despre politică.
Și, ca să readuc în vorbă elementul politic și cultural de la început, în momentul de față nu s-au schimbat multe în societatea noastră față de acum șase luni. Încă este o luptă, încă se mai poate vorbi de nesiguranță. Dar ceea ce s-a schimbat este că, undeva, există un spațiu unde niște tineri sunt invitați să se exprime liber, indiferent că sunt de dreapta, de stânga sau apolitici, iar părerile lor vor fi apreciate și citite de alții, care apoi le împărtășesc cu prietenii și rudele și apoi acest lanț continuă. Nu există favoriți, pentru că suntem cu toții egali. Important e să fim uniți.
De jumătate de an Gen90 continuă, pentru că anumiți tineri se exprimă liber, susțin dezbaterea și își promovează opiniile! Vă mulțumim!
Costin Șerban
Redactor-șef
felicitari!!!! si la multi ani , faceti o echipa super!