Suntem nişte hibrizi considerându-ne o evoluţie naturală a societăţii în care trăim, compensând printr-o calitate crescândă – mirrorless, renunţând la oglindă şi la vizorul optic, dar din păcate avem un handicap – focalizare defectuoasă.
Comunicăm între noi cu frecvenţe de până la 4000 Hz, avem un nivel al percepţiei acustice de până la 120db, şi totuşi ne rănim între noi cu emisii de peste 130db…
Facem analize asemeni unui experiment Monte Carlo, explorând simultan toate sursele de incertitudine, nesiguranţă spre a surprinde toate efectele de sinergie posibile, şi totuşi ne amăgim…
Utilizăm un ansamblu de echipamente interconectate în scopul unei trasmisii cu factor de distorsiune cât mai scăzut, aproape nul; codăm datele în fluxuri de caractere alfanumerice sau binare, urmând a fi apoi segmentate. Selectăm căi de rutare folosindu-ne de protocoale pentru a obţine o transmisie de succes, şi totuşi dăm greş, nu izbutim a fi înţeleşi…
Ne auzim prin amplificatoare de sute de waţi, amplificăm semnalele audio de slabă putere din mintea şi sufletul nostru, le retransmitem unui sistem de dufuzoare şi totuşi nu ne aude nimeni…
Comunicăm wireless sau optic cu până la 1000Mbs către toate colţurile lumii, şi totuşi nu avem timp pentru un „ce mai faci?”…
Avem acces la o întreagă reţea mondială de calculatoare şi alte aparate cu adrese computerizate, interconectate, şi totuşi nu ne găsim cuvintele…
Utilizăm programe software avansate de editare, cu interfaţă intuitivă, aplicare de efecte şi retuşare de imagini degradate, şi totuşi nu reuşim să ne schimbăm…
Dispunem de cele mai bune motoare de căutare, cu o bază de date de peste 8 miliarde de site-uri web, şi totuşi nu ne găsim…
Oare câţi dintre noi mai reuşesc să observe, să spere, să asculte, să înţeleagă, să mulţumească sau să iubească?
Sursa foto: “E-Mails @ Computer” by www.elbpresse.de – Own work. Licensed under CC BY-SA 4.0 via Wikimedia Commons – https://commons.wikimedia.org/wiki/File:E-Mails_@_Computer.jpg#/media/File:E-Mails_@_Computer.jpg