Ghidul Szollo pentru Crăciun. Partea a II-a: Obiceiuri adoptate

Distribuie!

de Alex Szollo

Așa cum spuneam în articolul anterior, Crăciunul are o multitudine de semnificații, fiecare cu profunzimile sale. Una din cele mai cunoscute tradiții asociate cu această sărbătoare este împodobirea bradului. Cu toții ne bucurăm atunci când ne este admirat triumfătorul copac veșnic verde, decorat cât mai sclipitor și viu colorat. Însă, de fapt, de unde vine acest simbol al sărbătorilor de iarnă?

Se pare că primii creștini care-au împodobit brazi de Crăciun au fost reformații germani din vremea lui Martin Luther. Celebrarea unui conifer ca element al Crăciunului își are însă originea în legenda medievală a Sfântului Bonifaciu, cel care i-a convertit pe păgânii germani la creștinism, înlocuind stejarul căruia aceștia se închinau cu un brad. De ce? Pentru că prin natura sa de pom „cu cetina tot verde”, vorba celebrului cântec, dar și prin forma triunghiulară, bradul putea servi drept mărturie a veșniciei și simbol al Sfintei Treimi, cu vârful arătând spre ceruri, spre Rai.
O altă tradiție interesantă este legată de ceea ce în spațiul anglofon se numește „Yule log”. În ziua de azi, e vorba de un tort masiv din ciocolată, sub forma unui buștean. În vremurile vikingilor, era vorba chiar de un buștean zdravăn, aruncat pe un foc mare, pentru a invoca întoarcerea Soarelui. Nordicii credeau că soarele e o roată care se îndepărtează de pământ și reîncepe să se apropie de el odată cu solstițiul de iarnă.

Vâscul, aducător de spor în casă, era considerat de mai toate popoarele antice, de la romani la nordici, drept plantă magică. De-aici celebrul ritual cu sărutul sub vâsc. Culoarea verde, simbolul prospețimii, foarte prezentă în elementele decorative de Crăciun, vine din Roma antică, de la Saturnaliile celebrate iarna. Tot romanii pot fi considerați strămoșii ideii de-a împodobi pomi, fiindu-le comun obiceiul de-a orna orice copac cu decorații metalice reprezentând figuri de zei.

Iată, așadar, că sărbătoarea pe care-o cunoaștem azi drept Crăciun, deși are în centru celebrarea Nașterii Mântuitorului, a păstrat și elemente din culturile pre-creștine cu ale lor sărbători ce marcau solstițiul hibernal. Celor care spun că prin Crăciun se înțelege, de fapt, o sărbătoare păgână, le transmit un mesaj: Creștinismul, cale spirituală cu care se întâmplă să mă identific, nu este singura punte de comunicare cu Divinitatea. Au existat religii înaintea lui, după el, și încă vor continua să existe.

Țineți minte mesajul pe care Cel sărbătorit de Crăciun l-a adus lumii, și bucurați-vă de tot ceea ce e menit să bucure, indiferent de unde vine, căci dacă Crăciunul nu e bucurie, atunci nu e deloc.

Sursa foto: Wikimedia.com

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*