Noi, românii, ne-am mândrit mereu cu firea noastră artistică, strămoşii noştri fiind îndrăgostiţi de doine şi hore, de portul popular sau de sculptura în lemn, toate acestea fiind domenii ale artei populare româneşti.
Vorbind strict despre muzicieni, şi aici am stat mereu bine, George Enescu, Ciprian Porumbescu sau Anton Pann fiind veritabile etaloane ale culturii muzicale româneşti. Dintre muzicienii contemporani, Gheorghe Zamfir este cu siguranţă cel mai de seamă reprezentant al românilor în străinătate. Nu cred că e cineva dintre noi care să nu fi ascultat cel puţin o dată sublima creaţie numită „The Lonely Sheperd”, probabil cea mai cunoscută piesă a lui Zamfir. Mai jos vă voi prezenta câteva date biografice şi distincţii obţinute de naistul român.
Artistul dâmboviţean s-a născut în anul 1941 şi s-a făcut remarcat nu doar prin cântatul la nai, ci şi prin scrierea de eseuri sau pictură, el având până în 2007 patru expoziţii de acest gen în ţară şi în străinătate. Cariera sa a debutat în anii 60’, când a fost descoperit de etnomuzicologul Marcel Cellier. În perioada 1968-1970, au loc primele sale turnee internaţionale, în ţări precum Germania de Vest, U.R.S.S. şi chiar în China. Ulterior, ajunge să se impună şi pe piaţa muzicală din Franţa şi America, lansându-şi o parte din discurile sale în State. În 1982, cade în dizgraţia sistemului comunist din cauza unui concert dedicat lui Dumnezeu, fiind nevoit să plece în exil. În anii 90’, reuşeşte performanţa de a fi primul muzician ce cântă în timpul Misei private a Papei Ioan Paul al II-lea. Participă şi la compunerea coloanei sonore a unor filme, cele mai importante fiind „Once upon a time in America”, „Karate Kid” sau „Kill Bill”.
Deşi după revoluţie se întoarce în ţară, îşi continuă seria turneelor internaţionale, în Turcia fiind declarat „artistul muzical al secolului XX”. De-a lungul fructuoasei sale cariere, a obţinut 120 de discuri de aur şi de platină (este singurul european ce a obţinut două discuri de aur în S.U.A. şi singurul român cu disc de aur în Ungaria), are peste 190 de discuri înregistrate şi peste 120 de milioane de albume vândute.
Trecând la cariera para-muzicală, demne de menţionat sunt cele patru expoziţii de pictură despre care am vorbit mai sus, dar şi una mai recentă ce a avut loc în 2009 la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, numită „Doi pictori, două epoci, două gândiri, două simţiri, doi români. Gheorghe Zamfir şi Petru Beca”, Petru Beca fiind un pictor şi scriitor din Alba Iulia.
Din păcate, marele artist a avut parte şi de controverse, revista România Mare atribuindu-i afirmaţii antisemite, în 2002 fiindu-i interzis să concerteze în Israel. Dintre premiile şi distincţiile obţinute de-a lungul carierei, demne de menţionat sunt:
- Medalia Vaticanului;
- Ordinul Meritul Cultural al Franţei;
- Titlul de Cavaler şi Ofiţer al Franţei, Belgiei şi Luxemburgului;
- Ordinul Comandorului în Columbia etc.
Ca o concluzie a celor afirmate mai sus, Gheorghe Zamfir poate fi pe drept numit „român cu care ne mândrim”, el fiind un veritabil „apostol” al românismului şi al culturii româneşti de-a lungul reprezenaţiilor sale internaţionale. Puţini conaţionali de-ai noştri se pot mândri cu faima lui Zamfir în toate ţările lumii, la loc de cinste aflându-se Statele Unite şi China. Din păcate, perioada îndelungată petrecută de artist în afara ţării nu ne poate face cinste, însă şi aşa, el rămâne al nostru, al românilor.
*mare parte din informaţiile prezentate de mai sus sunt preluate de pe wikipedia.org
Emilian Voaideş