Generația Romgleză

Distribuie!

de Alina Maria Șerban

În secolul al XIX-lea franceza era la modă în Europa; așa că a fost inevitabil pentru români să preia cât mai multe din limba lui Molière pentru a fi de bonton.  Era de neconceput să nu cunoști măcar puțină franceză așa că, atunci a început un fenomen care continuă și astăzi, chiar dacă limba în sine s-a schimbat.  Românii, din dorința de a fi cât mai aproape de idealul parizian, au preluat tot felul de cuvinte franțuzești, fapt ce a rezultat într-o amestecare a limbii materne cu limba considerată la modă.  Deodată auzeai două cuvinte românești și trei franțuzești, fără ca asta să deranjeze cu adevărat pe cineva. Așa erau timpurile, așa se purta și lumea a evoluat ca atare.

În ultima parte a secolului XX, însă, după căderea Comunismului, în Europa Estică și mai apoi la noi în țara, și-au făcut loc termeni noi, englezești. Engleza începea să câștige teren și să fie cea mai vorbită limbă și în partea de Europă care fusese izolată până atunci.  Din anii 2000 și până în prezent a avut loc o explozie de termeni englezești, datorită Globalizării,  lucru resimțit mai ales în domenii precum IT, marketing, jurnalism și nu numai.  Ne-am obișnuit deja să vedem pe burtierele canalelor de știri titluri precum “Breaking News” și nu ni se mai pare bizar că, de fapt, este un englezism. Dacă am face un exercițiu și pe aceleași burtiere ar apărea „Știri de ultimă oră”, acest lucru nu ar mai avea același impact. De ce? Pentru că, cel puțin în jurnalism, engleza e un limbaj universal, indiferent în ce parte a lumii te-ai afla. Cu toții știm ce înseamna „Breaking News”, nu pentru că ni s-a explicat vreodată, ci pentru că, în timp, am știut să asociem cele două cuvinte cu știri importante, știri de interes național (sau nu).  Desigur că există și reversul medaliei și, pe măsură ce adoptăm termeni noi îi și transformăm pe cei vechi, ai noștri, după modelul văzut în engleză. Astfel cuvântul patetic, spre exemplu, și-a schimbat complet sensul adoptându-l pe cel din engleză unde înseamnă demn de milă. Sau, un alt exemplu ar mai fi a performa, care nu există în limba română, sau a developa care este confundat cu englezul „to develop”, care înseamnă dezvoltare. Exemplele ar putea continua, însă ce trebuie să înțelegem este că limba este, până la urmă, în continuă schimbare și că, fie că vrem sau nu, aceasta va continua să adopte lucruri noi și să fie șlefuită de alte limbi cu care intră în contact.

Acum, să nu cunoști limba Engleză seamănă mult cu a avea un handicap pentru că, vrei nu vrei, te lovești de ea oriunde te-ai duce. Mulți strecoară un „whatever” sau „well” atunci când vorbesc sau chiar expresii întregi pe care, dacă nu cunoști limba, nu ai cum să le pricepi. Poate fi într-adevăr iritant să auzi constant această combinație, cumva nefastă, numită Romgleză, însă foarte mulți dintre noi o folosim aproape fără să ne dăm seama. E un automatism desprins de pe urma faptului că urmărim seriale și filme în engleză și pentru că  suntem înconjurați de engleză în orice mediu ne-am învârti. Chiar și atunci când vrei să-ți cauți ceva de lucru, spui că îți cauți un „job”, cuvânt preluat cu acte în regulă de noi și recunoscut de DOOM2 fără probleme.

Până la urmă afectează sau nu romgleza limba română? Și da și nu. Poate nu ne place mereu să o auzim, chiar dacă o folosim, poate că adoptăm cuvinte fără să știm ce înseamnă și le schimbăm sensul propriilor nostre cuvinte, însă pentru mulți romgleza e o alegere de exprimare într-un alt registru care li se pare mult mai confortabil.

Sursa foto: wikimedia.com

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*