Dragostea durează trei ani – Frédéric Beigbeder

Distribuie!

de Mădălina Stanciu

,,În primul an spui: «Dacă mă părăseşti, mă OMOR». În al doilea an spui: «Dacă mă părăseşti, o să sufăr, dar o să-mi treacă». În al treilea an spui: «Dacă mă părăseşti, desfac o sticlă de şampanie».”

Cât mai durează o iubire în ziua de azi? O iubire modernă. Beigbeder mi-a spus că durează fix trei ani, nici mai mult, nici mai puţin. Că în trei ani treci de la pasiune la tandreţe, apoi, la plictiseală. Că, în esenţă, dragostea modernă e ,,aia care îţi cade mură în gură”.

Cartea are nuanţe de antitratat de iubire modernă, adunând confesiunile unui tânăr, Marc, poate puţin prea dezorientat, care priveşte totul cu un aer de cinism. Romanul debutează cu imaginea acestui dezorientat personaj, un bărbat de 30 de ani, un monden în adevăratul sens al cuvântului, care îşi serbează, paradoxal, divorţul. S-a căsătorit cu Anne din dragoste, dar povestea părinţilor săi, care se despart după trei ani de căsnicie, se repetă, făcându-l pe Marc să formuleze o teorie, că dragostea chiar durează trei ani, extinzând-o în varianta: ,,În primul an cumperi mobila. În al doilea an muţi mobila. În al treilea an împarţi mobila.” Apoi, îşi formulează un fel de crez, pe care îl recomandă: ,,1. Fericirea nu există; 2. Dragostea este imposibilă; 3. Nimic nu este grav.”

Eşecul matrimonial îl marchează şi încearcă să îi convingă pe ceilalţi, dar mai ales pe sine, că ideea lui este veridică şi oricând poate fi demonstrată. Relaţia cu Alice, ,,cea cu picioare lungi”, cea cu care îşi înşelase soţia, îl face să creadă că şi de această dată iubirea se va stinge după trei ani. Cele două realții cu cele două femei sunt opuse, pe modelul tandreţe versus excentricitate, iar între derularea acestor două regăsim descrisă viaţa de burlac a ,,dezlânatului” Marc.

În ultimii ani s-a vorbit destul de mult despre ,,Dragostea durează trei ani”, așa încât sintagma a intrat în folclorul urban. Cel mai probabil că aşteptările multora dintre noi în legătură cu această carte să fie prea ridicate, însă nu poate dezamăgi pe nimeni, date fiind sinceritatea şi modul direct în care este scrisă, limbajul de actualitate şi fără reţineri. Beigbeder poate nu a scris o carte care să fie pe placul tuturor, însă a scris o carte cu acel ,,quelque chose” care nu dezamăgeşte, în ceea ce priveşte viziunea asupra dragostei, o dragoste modernă, lipsită de tradiţionalism, de romantism.

Sursa foto: Wikimedia.com

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*