Despre Braşov…

Distribuie!

Text și foto de Larisa Iordache

Nu de puţine ori ne pierdem în Google Maps, visând cu ochii deschişi la destinaţii deosebite din afara ţării. Vrem să cunoaştem oameni noi, să ne pierdem pe străduţe înguste, în timp ce citim indicaţii pe care nu le înţelegem de pe stalpii stradali. Vrem să ajungem acasă, să lipim magnetul pe frigider, acolo unde îi e locul, să mai bifam o ţară pe lista noastră. De multe ori suntem atât de captaţi de cultura străină (fie ea orientală sau occidentală), încât pierdem din vedere spaţiul autohton. Nu din exces de naţionalism vor veni următoarele rânduri, ci în urma unor experienţe trăite într-unul din oraşele care aduc un suflu vechi, cultural şi turistic zonei Transilvania: Braşov.

Primul loc vizitat a fost Gradina Zoologică Noua, din cartierul cu acelaşi nume. La aproximativ 100 de metri, se află Lacul Noua, o zonă de agrement care îţi captează atenţia prin liniştea specifică, lacul curat – unde este interzis scăldatul şi cele câteva tiroliane care se înalţă deasupra vizitatorilor. Intrarea este gratuită, iar în zonă este amplasat şi spaţiu pentru picnic. Zona este împrejmuită de păduri, iar în continuare sunt traseele montane către Poiana Braşov sau Tâmpa. Parcul Aventura este cel mai mare parc de aventură şi distracţie în aer liber din România. De asemenea, există şi posibilitatea închirierii de bărci sau hidrobiciclete. Toate acestea fac ca atmosfera să fie una relaxantă şi perfectă pentru o zi de weekend. Deşi am vizitat acest loc în timpul verii, îl recomandăm şi pentru zilele însorite de toamnă, când după tumultul urban, ai nevoie de o clipă de răgaz.

larisa-iordache-brasov-2

În continuare, am vizitat centrul Braşovului, cu străzi înguste şi marcate de trecerea timpului. Am fost surprinsă de arhitectura impunătoare a unor instituţii publice, de ordinea spaţială, dar şi de modul în care istoria şi-a pus amprenta asupra acestui oraş. Elementul central este reprezentat aici de Piaţa Sfatului, înfiinţată în anul 1420. De jur împrejurul Pieţei vedem urmele vechii cetăţi, iar în faţă se înalţă maiestuos semnul Braşovului, care ne aduce aminte de  filmele Hollywoodiene. Singura modalitate de a ajunge aici este pe jos, mergând pe strada Republicii, care reprezintă de fapt un bulevard plin de cafenele şi magazine, menite parcă să accentueze ideea de oprire a timpului.

larisa-iordache-brasov-3

În timp ce reciteam articolul, mi-am reamintit de Strada Sforii. Tot din legenda urbană aflu că este cea mai îngustă stradă din Europa (aprox. 135 cm), însă pentru a nu oferi informaţii eronate, cred că este corect să afirmăm că este cea mai îngustă stradă din oraş. Este datată din secolul XVII şi era folosită doar ca şi coridor pentru a înlesni munca pompierilor. Dacă eşti pasionat de fotografii artistice, te invit pe straduţa amintită. Doar pe tine – două persoane nu avem loc.

Biserica Neagră se află în imediata vecinătate, iar aici nu mai este cazul de prezentări istorice, având în vedere notorietatea clădirii. Pentru pasionaţii de arhitectură şi istorie, este un monument care merită oricând să fie vizitat. În umbra clădirii, te simţi neimportant, nesemnificativ, în raport cu imaginea colosală care ţi se înfăţişează.

larisa-iordache-brasov-4

Nu treci prin Braşov fără să urci cu telecabina, pentru a admira oraşul de sus. Este o regulă nescrisă a turiştilor avizi de experienţe de povestit. Durata unei curse este de aproximativ 2 minute, iar o dată ajuns sus, voia bună şi gălăgia te întâmpină la Bârlogul Ursului, o cârciumă veche, cu terasă, care pare menită să contribuie la peisajul rustic, creat în timp. Am urcat lângă semnul scris cu vopsea albă şi am putut admira clădirile vechi ale oraşului, în timp ce admiram construcţia impunătoare. Legende urbane spun că deseori turiştii au fost salvaţi de atacul urşilor, căţărându-se pe literele gigantice. Este intuitiv faptul că în timp ce eram acolo, am clasificat această informaţie ca mit scos din poveştile pentru copii. Acum, când scriu acest articol situată în faţa biroului, pot admite că au existat astfel de situaţii.

Aş putea scrie mult despre acest oraş. Poate pentru că mi-a rămas în suflet, poate din spirit de vinovăţie că am ales tot timpul alte destinaţii turistice, ignorând ceea ce se întindea în faţa ochilor mei. Cu toate acestea, în timp ce vizitam Braşovul, un alt loc rămânea neexplorat.

 

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*