Mai mult de 38% dintre adolescenți cred că regimul comunist a reprezentat o perioadă mai bună decât cea contemporană, iar 47% dintre tineri consideră că sistemul de învățământ este într-o situație mai proastă decât înainte de 1989. Acestea sunt principalele concluzii ale Studiului “Implicarea civică și politică a tinerilor”, realizat de Fundația Soros România, în anul 2011.
Această încredere acerbă manifestată de către tineri – deși în lipsa unei experiențe directe cu regimul comunist – își are originile în atitudinile nostalgice din cadrul familiei și se hrănește cu întamplările din prezent.
Imaginea creată de părinți, uneori chiar și de școală, a unei perioade în care primeai automat un loc de muncă după terminarea studiilor și o locuință după ce îți întemeiai o familie – fără a explica și costul pe care românii l-au plătit pentru aceste facilități – face ca deceniile de comunism din istoria României să fie întipărite în mintea adolescentului ca unele de bunăstare, chiar idilice.
Tinerii care astăzi își petrec ore întregi pe siteurile de socializare nu știu ce înseamnă lipsa de informație, deconectarea totală de ceea ce se întâmplă în afara granițelor țării, neputința de a-ți exprima gândurile, fără a fi nevoit să te autocenzurezi. Iar faptul că părinții nu le-au vorbit și despre caracterul criminal și represiv al comunsimului, despre poliția politică, consolidează aceasta imagine total eronată pe care adolescenții români o au despre comunism.
Aceeași problemă care există și în cadrul familial se întâlnește, din păcate și în unitațile de învățământ. Deși unii specialiști dau ca soluție transformarea opționalului de istorie a comunismului în curs obligatoriu, aceasta nu va face ca tinerii să aibă o atitudine mai realistă.
Majoritatea cadrelor didactice care predau istorie sunt aceleași care făceau asta și înainte de 1989, iar pericolul ca timpul și resursele să nu fi fost suficiente pentru o clarificare completă ideologică și de noțiune, persistă și se oglindește chiar în rezultatele acestui studiu. Și să nu mai vorbim despre câtă informație despre comunism este prezentată în cărțile de istorie. În tot acest cerc vicios apare și problema profesorului de istorie care se întalnește la clasă cu atitudinile nostalgice ale elevului, provenite din familie.
Adolescentul este încurajat să își mențină aceste păreri referitoare la perioada comunistă și din cauza nesfârșitului proces de tranziție prin care România a trecut, după evenimentele din decembrie 1989, iar aici vorbesc și despre contextul socio-economic, ce împinge tânărul la o judecată raportată mereu la prezent. Chiar si așa, trebuie înțeles faptul că prosperitatea este incompatibilă cu un stat în care oamenii nu sunt liberi, cu un stat care își umilește cetățenii.
“Deceniile de comunism au făcut mai mult rău României decât au făcut cele două războaie mondiale la un loc, întrucât acestea nu i-au denaturat spiritualitatea.” Corneliu Coposu
Alin Cristea
Sursa foto: wikimedia.org
[…] 21 noiembrie, revista GEN90.net, a publicat o analiză realizată de mine, ce face referire la percepția tinerilor asupra comunismului, pornind de la un […]
Super citat.
Dar statistica aceea ma sperie. Sincer! As prefera sa nu-l cred.
Pentru ca am fost educati de oameni care au trecut prin comunism, nu vom scapa nicodata de sub influenta lui. Le-a intrat lor in sange si ni l-au transmis si noua. Nu vom putea sa nu transmitem si noi copiilor nostri. Trebuie sa treaca cateva generatii bune in care sa se dilueze sangele, si sa scapam complet de aceasta influenta.
Sunt fericita insa ca educatia mea a fost una complet impotriva comunismului. Au avut grija sa mi prezinte atat iluzia cat si adevarul din spatele ei.