1 Mai: După muncă, și răsplată!

Distribuie!

de Ruxi Avram

     Meseria e brățară de aur. Salariații o etalează cu mândrie, elevii și studenții se străduiesc să dobândească abilitățile necesare pentru a o deține, iar pensionarii îi prețuiesc amintirea. Astăzi e ziua în care petrec laolaltă, sărbătorind munca, dar mai ales muncitorul din noi. Munca e esențială subzistenței, satisfacerii nevoilor omului  Fiecare dintre noi a muncit, muncește sau va munci cândva. Sărbătorim munca prin ne-muncă; bem, râdem și petrecem. Dar… De ce azi și nu oricând?

La originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor, stă reducerea normei orare zilnice de lucru.. În 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York au protestat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore. În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii , unde această zi a fost declarată liberă.

Probabil primul cuvânt ce vine în mintea românului de 1 mai e “comunism”. Acum 25 de ani, pe vremea asta, românii de toate vârstele cântau cât îi țineau plămânii “Râde iară primăvara,/ Peste câmpuri, peste plai,/ Veselia umple ţara,/ C-a venit Întâi de Mai! “ atunci când participau la manifesții solemne, cu iz de seceră și ciocan. Asta pentru că de 1 Mai Muncitoresc se celebra ziua proletarului, triumful acestuia contra exploatatorilor, această sărbătoare aflându-se la loc de cinste în blocul comunist.

După “Revoluția” din ’89, sărbătoarea proletarilor și-a pierdut semnificația originară, pentru mulți reprezentând doar încă o zi liberă în calendar. Așadar, motiv de bucurie!

Pentru noua generație, această zi este echivalentul primei băi în mare; de-asta mulți tineri decid să-și petreacă mini-vacanța de 1 mai la mare, având o predilecție pentru Vama. Toate ca toate, dar am o nelămurire: sunt multe stațiuni pe litoralul românesc, multe locuri care și-ar putea dezvolta potențialul ca obietiv turistic, dar nu prea auzim de ele. Pretutindeni doar Vama, Vama, Vama. Să fie de vină concertele de se țin acolo în perioada asta? Sau au fost prea mulți vamaioți ademeniți de cântecele de sirenă ale lui Tudor Chirilă? Ce-i acolo? Strict părerea mea: aglomerație, mizerie și bețivănelă cât cuprinde. Tot aud cât de marfă e să te matolești în Vama de întâi Mai. Și… Care-i diferența dintre a te matrafoxa în Vama și a o face în orice altă parte? E aceeași stare, nu-i nimic mai cool.

Azi nu-i mizerie doar în Vama, e peste tot. Deh, ca românu’ nu-i niciunu’. Zici că-i concurs de “cine umple mai mulți metri pătrați cu mucuri de țigară și ambalaje de mâncare și băutură”.

Și-apoi, când ne trezim din beție, deplângem natura distrusă, facem pe marii ecologiști. Ca să întregim atmosfera: adăgăm la marea de gunoaie împrăștiate peste tot fum, aromă de mici și de friptură perpelită pe grătar, bere (obligatoriu) și niște boxe din care duduie manelele. Tipic.

640px-Vama_Veche_sunrise

Însă nu totul e vopsit în nuanțe de negru și gri. Sunt destui români ce petrec ziua de azi la picnicuri decente, la terase, la cinema, în club, călătoresc sau rămân acasă, pur și simplu, în compania familiei și/sau a prietenilor. La urma urmei, fiecare se relaxează cum îi place, dar nu putem omite bunul-simț. Și, din fericire, destui români îl posedă.

Culmea, unii taie frunză câinilor, dar cred că azi e ziua lor, mai mult ca a altora. Cred că pentru ei s-a inventat al doilea înțeles al cuvântului “muncă”, acela de “chin”.  Le doresc petrecere frumoasă și relaxare cât cuprinde tuturor celor ce muncesc! Pentru leneși azi nu-i sărbătoare, e doar încă o zi de lenevit, nimic special…

 

Sursa foto: wikimedia.org

Taguri

Arhiva