Iubita locotenentului francez – de John Fowles

Distribuie!

Dacă tot v-am stârnit interesul (sper eu!) săptămâna trecută cu un roman în care ironia era la loc de cinste, m-am gândit să continuăm şi sâmbăta aceasta în aceeaşi manieră, doar că de data aceasta ironia are ca ţintă romanul victorian cu final închis şi de cele mai multe ori fericit, ce pune la loc de cinste o poveste de dragoste (aşa cum mai toţi cititorii aşteaptă ca protagonistul să formeze un cuplu cu protagonista romanului şi să trăiască până la adânci bătrâneţi, la fel ca în basme).

Ei bine, poate unora nu o să le placă Fowles pentru că el adoptă ceea ce Eco numeşte „opera aperta” (în traducere operă deschisă), adică lasă cititorului posibilitatea de a interpreta şi de a-şi alege singur finalul romanului, dupa ce ilustrează nişte posibile finaluri. Astfel că dacă în penultimul capitol al cărţii, Fowles optează pentru un final fericit, în ultimul lucrurile se întâmplă exact pe dos, totul părându-i-se cititorului un labirint sau o ghicitoare, citind şi recitind capitolele sa vadă ce i-a scăpat neobservat.

Operă a postmodernismului, „Iubita locotenetului francez” aduce în discuţie regulile stricte ale societăţii victoriene şi le pune în opoziţie cu una dintre personajele feminine, Sarah Woodruff, care se va dovedi a fi adevărata femeie modernă, care îşi ia propriile decizii, îşi asumă responsabilitatea pentru ele şi îşi conduce viaţa după propriile principii.

Dubla structură a romanului, pe de o parte, trecutul victorian reprezentat de personajul masculin Charles Smithson, de sorginte aristocrată şi moștenitorul unui titlu nobiliar logodit cu Ernestin Freeman, fata unui bogat negustor (burghezie) şi pe de altă parte postmodernismul reprezentat de noncomformista Sarah, are exact rolul de a reliefa şi mai mult diferenţa dintre epoci şi de a ironiza căsătoriile  văzute ca un contract încheiat între cei bogaţi.

Misterioasa Sarah este cea care exercită iniţial o curiozitate, transformată mai apoi în pasiune asupra lui Charles când o vede la începutul romanului pe malul mării privind în zare, aşteptând ceva sau căutând ceva cu privirea. Sub pretextul de a o cunoaşte mai bine şi de a-i afla secretul se întâlneşte cu ea pe ascuns şi este surprins de naturaleţea, inteligenţa şi independenţa ei într-o epocă şi o societate patriarhală.

Pentru a afla cu cine rămâne Charles în final sau dacă rămâne cu cineva nu aveţi decât să vă  încumetaţi să porniţi pe durmul deschis de Fowles şi să vă alegeţi singuri finalul, care cu siguranţă vă va satisface aşteptările.

Un roman care pledează pentru libertatea de a alege şi de a fi noi înşine stăpânii noştri, ecranizat cu succes în 1981, având în rolurile principale pe Meryl Streep şi Jeremy Irons.

Anda-Diana Marin

Sursa foto: polirom.ro

Taguri

Arhiva

One Comment

  1. excellent
    October 4
    Reply

    ei, știe cineva unde găsesc ceva filosofie de Lucian Blaga moca?

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*