Sunt tineri, plini de curaj și foarte pasionați de benzile desenate și tot ce înseamnă Science Fiction. Iar pentru că gustul lor pentru aventură devine molipsitor prin intermediul proiectului intitulat Abația, am hotărât să exploram lumea lor și să vedem ce ne pot spune cei patru membri ai echipei: Manuel, Bogdan, Răzvan și Alexandru.
- Am înțeles din informațiile oferite pe site că Abația reprezintă cel mai bun roman SF românesc, al cărui autor este Dan Doboș. Voi ați ales să transpuneți povestea sa într-o revistă de benzi desenate. De ce benzi desenate? Ce vă atrage în mod special la acest tip de comunicare pe cale grafică și de ce ați ales tocmai un roman SF?
Manuel: Răspunsul este simplu și complicat în același timp. Este simplu pentru că eu sunt pasionat de tot ce înseamnă Science Fiction, iar Bogdan este pasionat de benzi desenate de mic și noi ne-am întâlnit la mijloc. Complicat pentru că ne plac și filmele și arta, iar banda desenată este „cea de-a noua artă” (n-am zis eu asta), iar transpunerea unei idei în imagine poate să înflăcăreze orice suflet. Așa simțim și noi despre acest proiect.
Bogdan: Consum BD de când eram copil. Îmi doream de mult să produc o bandă desenată și căutam un subiect. Fără nicio legătură, Manuel îmi sugera insistent să citesc Abația și după ce am făcut-o s-au legat lucrurile! Mi-a plăcut cartea în mod deosebit și pe măsură ce o citeam, îmi imaginam panelurile, vedeam desenele în fața ochilor.
- Cum v-ați descrie în calitate de consumator al benzilor desenate în raport cu ipostaza de creator al acestor personaje?
Manuel: Îmi dau seama cât de greu este și pot să apreciez mai mult efortul oricărei persoane care face asta. E simplu să stai în fotoliul tău și să judeci, e foarte greu să pui o revistă în mâinile unui potențial cititor.
Bogdan: Ambițios! Există milioane de benzi desenate… nu vrem să producem o bandă desenată oarecare, ci una memorabilă :).
Răzvan: Nu aș spune decât că ipostaza de creator este tributară aproape în totalitate celei de consumator de bandă desenată. Iar când zic asta, mă refer la consumul primelor benzi desenate, acelea din copilărie, generatoare de dependență, cu iz de ,,Pif” și ,,Rahan”. Paradoxal, cred că benzile desenate încep să se adreseze din ce în ce mai mult adulților, trezind copilul din ei, în timp ce copiii de azi au tot mai multe preocupări și atitudini de adulți.
Alexandru: Consumam destul de multe benzi desenate în copilărie. Acum consum ce prind și cum prind. Din păcate, mare parte din benzile desenate care mă interesează sunt greu de găsit, cel puțin în forma lor printată – lucru care, din fericire, pare să se schimbe.
- Deși firul narativ al romanului este complet, nu putem contesta faptul că viziunea creatorului de benzi desenate lasă o amprentă personală asupra felului în care este primit mesajul de către public. Care simțiți că ar fi contribuția voastră în acest sens?
Manuel: Noi ne inspirăm din roman, unele concepte sunt foarte greu de pus în imagini. Da, știu, o imagine face o mie de cuvinte, dar o mie de cuvinte fac cât o imagine? Noi vom face astfel încât acțiunea și conceptele prezente în roman să funcționeze în banda desenată, asta cred că este contribuția noastră.
Răzvan: Eu nu pot decât să sper că voi reuși să mă apropii cât mai mult de ceea ce și-a imaginat domnul Dan Doboș atunci când a scris Abația și Alex când a scris scenariul. Pe de altă parte, banda desenată este doar inspirată de roman, nu este o reproducere 1:1.
Alexandru: Ca scenarist și fan al cărții, încerc să urmăresc cât mai aproape litera cărții. Așa că, traduc temele, motivele și mesajele cărții într-un scenariu detaliat și descriptiv, astfel încât să îl ajut cât mai mult pe Răzvan să deseneze lumea lui Dan Doboș. Când vine vorba de schimbări aduse cărții, atunci încerc să fiu cât mai grijuliu, dar aceste schimbări sunt inevitabile când luăm în considerare mediul. În general, trebuie să țin cont de faptul că este o adaptare vizuală a cuvântului scris și asta înseamnă că abordez adaptarea așa cum ai aborda adaptarea unei cărți pentru o ecranizare cinematografică (dar cu mult mai multe libertăți datorită formatului), adică să dinamizez sau să adaug mici detalii acțiunii.
- Îmi imaginez că aflându-vă într-o dublă ipostază, atât de consumatori, cât și de producători ale benzilor desenate, este foarte probabil să aveți un personaj favorit sau care vă atrage mai mult. Care ar fi acesta și de ce?
Manuel: Dacă am fi făcut o bandă desenată cu și despre super-eroi, da, am fi avut un personaj favorit, dar nu este cazul, așa că mie îmi place universul creat de Dan Doboș. Fiecare personaj are punctele lui bune și punctele slabe, dar nu așa se întâmplă și în viața de zi cu zi? 🙂
Bogdan: Sunt de acord cu Manuel aici, dar am un personaj preferat dintr-o altă bandă desenată: Toni Chu, din Chew (Image comics). De ce? Este genul de personaj căruia nu îi dai nicio șansă, și totuși are o putere ascunsă – în momentul în care mănâncă ceva, are o viziune legată de ce s-a întâmplat cu acel ceva… asta făcându-l un detectiv excelent!
Răzvan: Poate părea ciudat, însă nu am un personaj favorit. Asta, poate pentru că într-o bandă desenată eu nu urmăresc neapărat aventurile eroilor și povestea în sine, cât stilul și modul de realizare. Mă interesează scenele din punct de vedere tehnic, grafic, compozițional și coloristic și mă gândesc la nesfârșitele ore de muncă din spatele produsului finit. Defect profesional, ce să-i faci! 😉
Alexandru: Dacă mă întrebi de personajul preferat din Abația, atunci am mai mulți :). Printre ei se numără Maria, Kasser și Stin, personaje despre care o să spun că o să-ți placă de ei când citești banda. Dacă mă întrebi de personaje din orice bandă desenată, atunci și aici am mai mulți. Câteva exemple sunt Rorscharch din nuvela grafică Watchmen a lui Alan Moore (unul din cei mai buni scriitori englezi moderni), personajul principal din American Splendor al regretatului Harvey Pekar și Kenzo Tenma din banda desenată japoneză Monster a lui Naoki Urasawa.
- Este Abația o bandă desenată adresată userilor mai experimentați sau vizează un segment mai larg din care ar putea face parte și copiii?
Manuel: Ca și în roman, în banda desenată vor fi prezente niște concepte pe care numai o minte mai „coaptă” le poate înțelege, acela de manipulare, de control al resurselor și religiei. Eu o recomand persoanelor peste 16 ani.
Răzvan: Da, pot face parte și copiii. Dar numai copiii peste 16 ani sau aceia din sufletul adulților, indiferent de vârstă.
Alexandru: Când vine vorba de copii nu știu dacă pot să mă pronunț. Cu siguranță că ne adresăm unui segment larg. Pot spune că atât cartea, cât și banda desenată abordează niște teme destul de mature și le tratează pe ele și pe cititor cu respect.
- Cum se realizează colaborarea dintre voi? Cine și ce face și cum se combină armonios viziunea câtorva oameni diferiți într-un produs vizual unic?
Manuel: Suntem obișnuiți să lucrăm în echipă, fiecare dintre noi are câte un job, viziunea există și este a noastră a tuturor, direcția este dată de roman.
Bogdan: Eu și Manuel suntem liant între artiști :). Fiecare are partea lui și calitățile lui, iar noi i-am adus împreună să realizeze acest produs.
Răzvan: Aproape că nici nu vreau să știu ce fac ceilalți ;). Asta în primul rând datorită timpului meu. Eu aștept de la Bogdan și Manuel scenariul lui Alex, revenindu-mi astfel misiunea de a depista ceea ce le-a scăpat lor și de a aduce transformarea poveștii din text în banda desenată, aproape de final. Spun aproape, pentru că după mine urmează Eugen, care dă culoare tonurilor mele de gri şi haşurilor.
Alexandru: Totul începe și se termină cu Manuel și Bogdan. Ei sunt forța care ne împinge pe toți înainte spre lucruri mărețe. În general, comunic exclusiv cu ei, iar scenariul este aprobat tot de ei. Mai apoi, scenariul este trimis lui Răzvan, iar apoi către Eugen pentru colorizare.
- Ați avut vreo reținere în momentul în care ați demarat acest proiect? Ce așteptări aveți și cum v-ar plăcea să se dezvolte Abația pe termen lung?
Bogdan: Nu! Dacă aveam, poate nu începeam. În prezent avem nevoie de un strop de ajutor pe partea de finanțare. Tocmai de asta am demarat campania de crowdfunding și pe de altă parte încercăm să găsim oameni și companii dispuși să susțină proiectul nostru. Suntem încrezători că vor veni.
Ne-am dori ca Abația să reziste în timp! Asta e marea problemă în banda desenată românească. De asta, majoritatea artiștilor scot graphic novels, și nu publicații seriale. Dacă Abația va fi un succes, ne gândim și la alte titluri!
Răzvan: Am luat acest proiect ca pe o provocare. I-am văzut pe băieți extrem de hotărați și mi-am zis că trebuie să ii ajut, prin prisma pasiunii mele pentru desen și mai ales pentru acest gen de desen. Singura mea teamă este și a fost de la început aceea de a lupta cu timpul. Respectarea dead-line-ului este crucială și cu atât mai dificilă cu cât niciunul dintre noi nu face numai asta în viața de zi cu zi.
Alexandru: Am avut câteva rețineri, evident, dar apoi m-am gândit că am în față o șansă unică și am mers înainte. Cu Abația pot să traduc o carte într-un scenariu într-un mod în care era imposibil dacă vorbeam despre un film. Ca așteptări, sper ca publicul să îmbrățișeze ceea ce realizăm și povestea pe care o traducem.
- Abația reprezintă pentru mine …………….
Manuel: Abația reprezintă cel mai mare proiect al meu, chiar și cel mai mare proiect al meu și al lui Bogdan, pentru că noi doi am mai avut proiecte împreună. Reprezintă proiectul care ne scoate din zona de confort și care ne pune mintea la contribuție și care, de ce nu, ne va menține tineri.
Bogdan: Abația pentru mine este un proiect de suflet. Un vis din copilărie pe care îl materializez ca adult.
Răzvan: Abația reprezintă pentru mine cel mai provocator proiect la care am lucrat până acum.
Alexandru: O șansă unică de a participa la un proiect ambițios și de calitate.
- Doriți să le transmiteți un mesaj cititorilor?
Manuel: În primul rând vreau să le mulțumesc, o revistă nu poate exista fără cititori. În al doilea rând vreau să le zic că facem tot posibilul ca revista de bandă desenată Abația să fie cea mai bună revistă de BD 100% românească.
Bogdan: Veniți la EECC la standul nostru și nu numai. Cumpărați banda desenată românească, există și este de calitate. Noi promitem să nu vă dezamăgim!
Răzvan: Să cumpere banda desenată Abația doar dacă le plac desenele.
Alexandru: Să cumpere banda desenată evident. Și că le promit că realizăm o bandă desenată excelentă din toate punctele de vedere.
CU CINE AM STAT DE VORBĂ:
Inițiatorii proiectului:
Mă numesc Manuel Enache, am 33 de ani și lucrez în domeniul IT de mai bine de 10 ani. Sunt pasionat de SF și de benzi desenate.
Sunt Bogdan, am 33 de ani, inginer IT. Pasiunile mele sunt muzica (blues, classic rock), sportul (baschet, tenis și bicicleta), și… evident, benzile desenate.
Desenatorul:
Numele meu este Răzvan Chelaru, am 34 de ani, am absolvit Liceul de Artă ,,Marin Sorescu” din Craiova si cursurile Universității de Arhitectură și Urbanism ,,Ion Mincu” – București și evident, …desenez 🙂
Preocuparea mea pentru grafica de bandă desenată isi are originile undeva la sfârşitul copilăriei, când am participat cu desenele mele la Salonului Internaţional al Benzii Desenate, aflat pe atunci la primele ediţii și în cadrul căruia am obţinut câteva premii, publicând ulterior în revista MiniAzi. Mai tarziu, viaţa m-a îndepărtat oarecum de această pasiune, pentru ca, după mai bine de 20 de ani, să mi se ofere ocazia şi provocarea de a ilustra, la propunerea unor prieteni (Bogdan Ciocănea şi Manuel Enache), scenariul scris de Alexandru Vizitiu după trilogia SF de mare succes Abaţia, semnată Dan Doboş.
Scenaristul:
Bună, mă numesc Alexandru Vizitiu, am 26 de ani și sunt proaspăt absolvent al U.N.A.T.C.-ului, facultatea de Film și secțiunea Comunicare Audiovizuală. Am aflat de proiectul lui Manuel și Bogdan printr-o întâmplare fericită, datorită unei foste colege, care m-a anunțat că cei doi sunt în căutarea unui scenarist pentru o bandă desenată adaptată după cartea Abația a lui Dan Doboș. De carte auzisem ceva – din păcate nu o citisem, dar din fericire am citit-o între timp și sunt de acord cu ei că e cea mai bună carte SF românească 🙂 – și am acceptat provocarea de a scrie pentru banda desenată mai ales pentru că sunt un mare fan al formatului. Mă uimește modul în care noi, românii, evoluăm atunci când vine vorba de benzi desenate. E o evoluție rapidă, în care am trecut rapid de acea stigmă adusă benzilor că „sunt pentru copii” și am început să scriem lucrări de o valoare incontestabilă și destinate unui public matur. Opere de o calitate la fel de ridicată precum cea pe care o găsim în cărți, teatru sau film. Evoluția e atât de rapidă încât mă risc și zic că autorii noștri de benzi desenate îi vor egala foarte curând (dacă nu au făcut-o deja) și vor realiza proiecte la fel de valoroase precum cele ale lui Alan Moore – al cărui roman grafic Watchmen e inclus în lista Times cu cele mai bune romane ale secolului trecut –, Julie Maroh – a cărui bandă desenată, Blue Is The Warmest Colour, a fost adaptat în filmul La Vie d’Adelle, laureat al Palm d’Orului – sau Marjane Satrapi – care a realiziat una din cele mai bune documente ale unui stat dictatorial în nuvela ei grafică, Persepolis.
Urez autorilor tot succesul posibil și de abia aștept să citesc cartea și chiar să scriu despre ea.
PS: Roman grafic, nu nuvelă grafică.