Cronică de film: American Beauty (1999)

Distribuie!

de Aurora Marin

Întotdeauna mă simt bine când revăd un film văzut demult şi neînţeles din cauza vârstei, a împrejurărilor sau companiei.

„American Beauty” este unul dintre ele: tot ce îmi aminteam era târfuliţa aia blondă care voia să şi-o tragă cu tatăl prietenei ei, dorinţă împărtăşită de acel libidinos.

Ciudat cum pe Mena Suvari am văzut-o ulterior în „American Pie” şi am adorat-o datorită farmecului ei de neegalat, şi mai ciudat cum Kevin Spacey este acum unul dintre actorii mei absolut preferaţi – ce alt moment mai perfect decât acesta să văd o odă a clişeicului mod de viaţă american?

Cu personaje care se transformă superb sub ochii mei, respectiv se dezvăluie spre final deşi tot timpul au purtat o mască; cum a putut Ricky să treacă de la un aparent obsedat, la un liceean problematic? la o persoană sensibilă şi înţelegătoare, la un adolescent îndrăgostit şi în final un înţelept ce priveşte moartea în ochi? (ca să nu mai spun un desăvârşit traficant de droguri…)

Angela, de la o aparentă târfuliţă sigură pe ea la o adolescentă virgină şi nesigură – deşi nesiguranţa ei legată de frumuseţe e universală, întâlnită de altfel la cealaltă adolescentă, Jane, care deşi e mai dotată decât pitzi blondă vrea mărire de sâni, oare cine ne-a ales actriţele? să fie coada domnului Ball aici? că în ultima vreme omul e peste tot. Oh, nici nu vreau să încep cu subiectul homosexualităţii.

Şi Carolyn m-a surprins, chiar am crezut că l-a ucis femeia, deşi nu o înţeleg de ce plânge şi-i ia hainele în braţe, cred că mai mult îşi plânge sieşi de milă – aşa de urât ajung femeile dupa 10 ani de căsnicie sau mai mult? probabil de-aia îl încurajam pe Lester să i-o tragă puştoaicei, că merita omu’.

Un film sublim, care ia viaţa mediocră a americanului de suburbie şi o transformă în ceva frumos, un cadou către americanul de rând, la păşirea în noul mileniu. E ciudat cum gay-ii ne înţeleg atât de bine, pe când noi nici nu-i acceptăm. Închei cu citatul:

It’s hard to stay mad when there’s so much beauty in the world.
Sometimes I feel like I’m seeing it all at once and it’s too much
My heart fills up like a balloon that’s about to burst
And then I remember to relax…
and stop trying to hold on to it
And then it flows through me like rain…
and I can’t feel anything but gratitude
for every single moment of my stupid little life."

(Kevin Spacey în rolul lui Lester Burnham în American Beauty, 1999)

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*