Comunicarea interculturală în Game of Thrones

Distribuie!

de Bogdan Firănescu

Această analiză este una de suprafață, bazată pe ultimele episoade apărute. O să încerc să intru mai mult în psihologia fiecărei culturi, în speranța voi reuși o analiză mai complexă. Acest articol este o invitație pe care o trimit cititorilor cu un îndemn simplu: problematizați fiecare aspect al unui produs cultural, căci el este purtător de mesaje încifrate!

Serialul Game of Thrones este un serial complex, abordează o serie de tematici universale, explorează anumite scenarii în profunzime și construiește caractere tari care acționează conform tipologiilor lor. Nu o să fac o analiză completă a serialului, acest lucru este imposibil, o să fac totuși analiza unei idei care mi s-a părut interesantă.

Problema pe care vreau s-o abordez e dezvoltată în special la sfârșitul sezonului patru și în sezonul cinci. Mai exact, fac referire la problemele de comunicare interculturală cu care se confruntă Daenerys Targaryen și Jon Snow.

Vorbim despre importanța comunicării și efectele negative ale incapacității de a comunica. De ce este relevantă această temă? Simplu, globalizare, globalizare și iarăși globalizare. Orice formă de conflict, de la răstignirea lui Iisus Hristos (să-mi fie iertat exemplul) până la tragedia de la Charlie Hebdo se poate reduce la o problemă de comunicare interculturală. Pentru a evita posibile confuzii vreau să definesc acest concept. Comunicarea interculturală nu se referă la a vorbi limba cuiva. Să limităm comunicarea interculturală la folosirea unei limbi comune ar însemna să îngropăm orice speranță de a ne înțelege cu alte popoare. Comunicarea interculturală se referă la a fi conștient de diferențele dintre cunoașterea ta și a celuilalt în momentul în care încerci să comunici. Altfel spus, înainte de a comunica este nevoie să fii conștient că individul cu care vrei să comunici este crescut în altă cultură și problematizează diferit fiecare aspect al vieții. Ceea ce este important pentru tine, poate să fie irelevant pentru el. Unele glume normale pentru societatea noastră pot fi considerate ofense în cultura lor și așa mai departe. Vorbim, așadar, de conștientizarea diferențelor și de folosirea lor, de a-ți construi mesajele raportându-te la acele diferențe, astfel încât mesajul să fie receptat fără foarte mari schimbări și nu în ultimul rând, de un mesaj care își lasă amprenta asupra individului, care îl face să acționeze.

Referindu-ne la serial, care sunt problemele de comunicare interculturală din Game of Thrones?

1.Daenerys Targaryen called Stormborn, the Unburnt, Mother of Dragons, Khaleesi of the Dothraki, Trueborn Queen of the Andals, Rhoynar, and the First Men, and Lady of the Seven Kingdoms.

Tipa se găsește într-o situație mai dificilă decât ar sugera-o până și titlul ei. Ea provine dintr-o cultură (cea a familiei Targaryen din Westeros), trece printr-un fenomen de convertire la o altă cultură (Cea a nomazilor Dothraki) și capătă diferite influențe pe drum, un adevărat mozaic cultural. Din empatie pentru sclavi și dorința de a cuceri a început să elibereze cetățile sclavagiste din Slaver`s Bay și a ajuns la Meereen. Aici a apărut un fenomen interesant, pe lângă anumite plângeri de genul „sclavii tot sclavi vor să fie că le e mai bine așa” apare și o problemă reală, care merită analizată: Lupta în arenă.

Khaleesi refuză constant începerea sezonului de lupte în arenă, o tradiție veche în care gladiatorii (sclavi) se luptă în arenă pentru bani, glorie și libertate. Ea nu poate înțelege un lucru simplu: cât de puternică este amprenta culturală și că lucrurile pe care ea le consideră greșite pot fi pentru alții ceva normal. Pentru Khaleesi a fi sclav este o disfuncție socială (cultura ei nu cunoaște conceptul de sclavie). Sclavii, pe de altă parte, trăind așa de generații, și-au format propria cultură și au început să valorifice altfel viața. Când Khaleesi i-a eliberat, i-a supus la un proces de pierdere a identității. O ultimă manifestare a unei culturi îngropate cu forța a fost reprezentată de luptele în arenă. Când și acest drept de manifestare a tradițiilor le-a fost respins, au început să se manifeste violent, atacând trupele lui Khaleesi din cetate. Soluția lui Khaleesi este una pe cât de simplă pe atât de eficientă: „Puteți relua luptele în arenă, dar ca oameni liberi!”. După o pseudo lovitură de stat a conștientizat importanța culturii celuilalt și nu numai că a respectat-o, dar a și adoptat tehnica formării celei de-a treia culturi prin căsătoria cu capul unei foste familii de stăpâni de sclavi.

2.Jon Snow.

Problema lui este construită la un alt nivel. El conștientizează că este între două culturi și că trebuie să funcționeze ca o punte între cele două. El încearcă să comunice cu fiecare cultură în parte raportându-se la normele lor și să le facă să conștientizeze importanța conviețuirii. Problema este că aceste două culturi (Night’s Watch și Wildlings) sunt construite în opoziție: „Au omorât zeci de-ai noștri și noi am omorât zeci de-ai lor”. Misiunea Night’s Watch-ului era de a proteja lumea civilizată de Wildlings, în timp ce dorința sălbaticilor era de a trece de zid în lumea civilizată.

Între două culturi care se detestă reciproc este foarte greu să lucrezi. Cu toate eforturile pe care le face Jon Snow pentru binele tuturor, sunt curios cum o să se întâmple... Rămâne de văzut!

Sursa foto: „HBOs "Game Of Thrones" Season 3 Seattle Premiere After Party at EMP (8578715053)” de Suzi Pratt from Seattle, USA - HBO's "Game Of Thrones" Season 3 Seattle Premiere After Party at EMPUploaded by tm. Sub licență CC BY-SA 2.0 via Wikimedia Commons

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*