A plagiat sau nu a plagiat? Acestea sunt consecințele

Distribuie!

După cum bine știți, problema plagiatului lui Victor Ponta este, de ceva timp, în atenția publică. Informațiile sunt, însă, contradictorii și pun pariu că oamenii nu mai știu ce să creadă.

Comisia Națională de Etică a stabilit că această acuzație nu se susține, în timp ce Comisia de Etică a Universității din București (care s-a autosesizat în investigarea cazului) a declarat contrariul.

Nu sunt nici pro nici contra Victor Ponta sau USL, dar trebuie să înțelegem că problema plagiatului prim-ministrului ne afectează, ca țară, în mod considerabil la nivel național, dar mai ales, internațional.

Din punctul meu de vedere, acuzația de plagiat este unul dintre aspectele care contribuie la deteriorarea imaginii țării și, implicit, la scăderea încrederii investitorilor străini (cu toții știm cât de mult a scăzut moneda națională în ultimul timp). De ce? Pentru că sunt puse la îndoială independența politică a Comisiei Naționale de Etică și calitatea învățământului românesc. Și, mai mult decât atât, cum va fi privit la întrunirile internaționale un prim-ministru care a plagiat o lucrare de doctorat? Este suficient doar ca imaginea dumnealui (sau a țării) să fi fost asociată cu ideea de plagiat, pentru ca acest lucru să aibă o influență negativă asupra opiniei publice internaționale. Într-adevăr, președintele demis i-a acordat o lovitură lui Ponta – o lovitură sub centură.

La nivel național, această problemă afectează modul în care privim educația în România. Deja mulți români consideră că învățământul românesc este slab și că există un nivel destul de mare al corupției în ceea ce privește acordarea diplomelor de licență sau doctorat, de exemplu. Iar Facultatea de Drept a Universității din București este cea mai prestigioasă din țară și faptul că ar fi acordat un titlu de doctor pe nedrept reprezintă o gravă problemă de imagine și pentru aceasta. De aceea consider că autosesizarea lor și acordarea verdictului de plagiat au fost mișcări înțelepte. Au fost făcute publice prea multe informații care le sugerau eroarea pentru ca aceștia să se poată ascunde în spatele verdictului CNE.

Până la urmă, daca a plagiat sau nu, tot nu s-a ințeles. Problema este, însă, că românii sunt din ce în ce mai confuzi odată cu criza asta politică și cu amplificarea ei. Le-a scăzut încrederea în guvernare, în președinți, în politică și într-o viață mai bună și mai puțin coruptă. Mă întreb după ce criterii vor vota românii bombardați de informații partizane și contradictorii...

Diana Scurtu

Sursa foto: wikimedia.org

Nota redactorului: Articolul prezintă opinia autorului, nu a revistei. GEN90 încurajează exprimarea liberă a opiniilor sub formă de articole, oricine este invitat să publice dacă are ceva de spus, indiferent de ideologia sa politică.

Taguri

Arhiva

One Comment

  1. Nita Mihai
    July 28
    Reply

    De acord cu tine. La fel de grav este ca s-a creat un precedent (unul chiar foarte mediatizat) de eludare a criteriilor academice, etice si legislative fara a exista o pedeapsa concreta in acest sens.

    Eu cred ca prin actiunea, sau mai bine zis lipsa de actiune in aceasta problema duce la subminarea autoritatii mediului academic si banalizarea titulaturii de “Doctor”, lucru foarte grav de altfel.

    In tarile vestice, institutiile de cercetare stiintifica si universitatile se bucura de o incredere foarte mare din partea populatiei. In Romania insa, increderea se concentreaza in primul rand in BOR si in Armata. Asa ca nu e de mirat daca imaginea intelectualitatii va sta si mai prost la capitolul “respectul populatiei” dupa scandalul sus-mentionat.

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*