Neața internațiune, e vineri! (de mult imi doresc sa am oportunitatea să spun asta) Ei bine, nu chiar, dar e un început de monolog (în cazul meu) bun. Pentru ca să explic cum stă treaba cu blogul, țin neapărat să menționez că voi aborda subiecte variate, care în principiu se vor lega între ele (cel puțin, acesta imi este scopul). Probabil o voi da de multe ori în marketing, dar e un „defect” al meu (oare?), și cel mai probabil voi avea uneori excese de zel în care voi fi intrigată, revoltată sau entuziasmată de anumite teme, care nu au neapărat legătura cu ceea ce se discută în general pe blog. Oricare ar fi cazul, îmi cer scuze, dar probabil, în același timp, este ceva ce merită atins sau discutat.
Despre mine, pe scurt, aș spune că sunt stundentă la ASE (una nu foarte entuziasmată de sistemul educațional românesc), Facultatea de Marketing, membru VIP (Voluntari Pentru Idei și Proiecte) în cadrul departamentelor de Marketing și Online și generaționistă convinsă în cadrul Gen90. Mă pasionează istoria, economia comportamentală, comportamentul consumatorului și bineînțeles, neuromatketingul, din această cauză veți mai citi romgleză la mine pe blog, din când în când. În general voi aborda probleme legate de schimbare, voi trata subiecte care au legatură cu mutațiile ce au loc în continuu la nivel social, economic, uneori politic și așa mai departe, însă voi încerca să ating în mod special latura psihologică discretă a lucrurilor.
You know the world has changed when your car’s drink costs more than you own.
Trăim într-o lume care se află într-o continuă schimbare prin prisma procesului globalizării, nu doar prin existența unei cantitatăți masive de informație la care suntem expuși, dar și a unei capacități mai mari de asimilare din partea noastră. Cu toate că nu sunt pro teoriei conspirației, dacă 15% din această informație (o estimare prea fericită făcută de mine) este calitativă și obiectiv livrată, ne putem considera norocoși. Ideea e că pare destul de dificil să reușești să o filtrezi la un nivel sănătos în condițiile în care există entități care practic te leagă la ochi, te învârt de vreo trei ori și îți dau drumul să hoinărești în ceață. Trebuie sa înțelegi că nimeni nu te încurajează să gândești, guvernul nu vrea oameni independenți, individualiști, capabili să gândească pe cont propriu. „Guvernul vrea muncitori supuși” după cum spunea Carlin, tipare sociale care să nu dea bătăi prea mari de cap și care să urmeze traseul pe care îl impune; cam pe același principiu se învârte și educația de stat, spălare constantă pe creier.
Întrebarea este, cărei cauze vrei să te alături, confortului social sau revoluției individualiste? Dacă e prima opțiune, închide tab-ul și „have a nice day!”, dacă e a doua, „welcome!”. Primul pas pe care trebuie să-l faci este să începi să pui la îndoială tot ceea ce citești, să-ți pui întrebări la care să nu-ți răspunzi imediat, dar care să genereze la rândul lor alte întrebări. Este important să-ți găsești surse de informare oficiale, credibile, obiective, iar acest lucru este posibil doar prin explorare, analiză și în cele din urmă asumare. Adevărul este că suntem supuși constant la diferiți stimuli; niciodată nu poți știi cu siguranță dacă decizia ta a fost luată pe cont propriu sau dictată din exterior, nu poți știi cu siguranță dacă ai cumpărat un anumit produs fiindcă aveai realmente nevoie de el, sau a fost vorba doar de livrarea acestuia în contextul potrivit. Faptul că ești conștient de influența pe care o are informația asupra ta și o treci prin filtrul rațiunii ajută la formarea unei percepții mult mai sănătoase asupra lumii și îți permite să deții controlul asupra propriilor decizii. Informația poate fi o unealtă utilă în momentul în care este prelucrată înainte de asimilare, însă din păcate, s-a transformat în cel mai mare dușman al nostru, iar aici aș putea da ca exemplu știrea, care nu reprezintă decât varianta cosmetizată a informației.
Acestea fiind spuse, promit să fie prima și ultima postare kilometrică, și țin să menționez că absolut orice nelămurire, orice reclamație sau pur si simplu chef de socializare aveți, apelați cu încredere. Nu le știu eu pe toate, dar le știe google și putem da de capăt, împreună, oricărei probleme. Mă găsiți la adresa de e-mail catalina.pop@gen90.net Un weekend relaxant, vă urez, și un link care spune, mai mult sau mai puțin, ceva despre blogul meu (doar într-o oarecare măsură): http://www.youtube.com/watch?v=FfTPS-TFQ_c. Acesta este și prologul meu.
Cătălina Carmen Pop.
