1984-Orwell

Distribuie!

Te salut, dragă cititorule.

Ştiu că în primul meu articol, la final, am precizat faptul că următoarea mea postare pentru tine va fi o introspecţie, însă natura circumstanţelor a fost influenţată de mine însumi şi de George Orwell şi a lui „1984”. Aşa cum presupun că ţi-ai dat seama, astăzi îţi voi face o monografie sintetizată a lumii lui Orwell.

Înainte de a continua te rog să treci pe la colega mea din generaţie, Adina pentru a citi o altă abordare, care conține o scurtă prezentare – http://gen90.net/1984-de-george-orwell/ -. Tot acel link este recomandat și celor care nu au citit-o, încă, iar eu eventual să-i încerc pe cei care au lecturat-o astfel încât să „spoiluesc” suficient cât să le aduc aminte că o carte recitită după ceva timp vine mereu cu înțelesuri noi.

Înainte de a continua trebuie, cititorule, să divulg sursa. Eu am citit “1984” de George Orwell, tradus  în limba română, apărută în 1991 la editura Univers, Bucureşti.

Cartea “1984” de Orwell a fost scrisă în anul 1948, numele  provenind din inversarea evidentă din coada anilor. Aşa cum şi colega mea a amintit, în carte se vorbeşte despre o lume aflată sub oligarhia Partidului condus de o figură autocrată şi anume Fratele cel Mare (Big Brother). Însă, Fratele cel Mare, pe măsură ce parcurgi rândurile cărţii, observi că nu are față. Ci este o mască, o persona ce bântuie peste societatea Oceaniei (Oceania este zona geografică unde acţionează Partidul care este într-o stare conflictuală cu Estasia şi Eurasia, fiind aliată când cu una, când cu cealalaltă). De-a lungul distopiei orwelliene, se observă o anumită aplecare spre jocul de cuvinte, juxtapunerea a doi termeni într-un singur cuvânt. Preferatul meu este SOCENG care de altfel este şi doctrina Partidului care este condus de (imaginea) Fratele cel Mare. Aşa cum probabil ţi-ai dat seama, cititorule, SOCENG este o combinaţie între cuvintele : socialism şi englez.

Aşadar, de ce am înţeles că Orwell operează cu concepte ? Ei bine, este conceptul de socialism pe o parte şi conceptul de „englishness” pe de altă parte. Conceptul de socialism reprezintă trecerea bunurilor private către stat, dar şi trecerea de la capitalism la comunism. „Englishness”-ul este reprezentat în opinia mea de două mari evenimente : Magna Carta apărută în 1215 care, pe scurt, a fost scrisă pentru a apăra libertăţile individuale, de atrocităţile provocate de influenţa puterii asupra regelui ; şi anul 1688 când după Revoluţia Glorioasă (din acelaşi an), în 1689 apare Bill of Rights care constrânge libertatea (până atunci absolută) a monarhului transformând Marea Britanie în prima ţară cu influenţe democratice vizibile şi palpabile.

Până acum am explicat ce este Fratele cel Mare şi am explicat şi doctrina Partidului. În continuare, cititorule, vreau să îţi arăt prin viziunea mea, cum a văzut Orwell că va evolua societatea aflată sub influenţa SOCENG-ului condus de Fratele cel Mare. Societatea era împărţită în proli şi membri de partid. Prolii, trimitere către proletari, erau în număr de 85 % din întreaga populaţie a Oceaniei iar membri de partid restul de 15 %.

Eu consider că cel mai bine pentru a exemplifica este definirea unui termen din carte, şi anume albnegru. Termenul de albnegru se referă o dată la pervertirea bunului simţ într-o discuţie contradictorie, unde susţii că albul este negru. „Știai” că albul este negru şi „uitai” că vreodată gândiseși altfel, dacă aşa cerea Partidul.

Acest lucru se putea întâmpla, într-o societate unde toate cărţile vorbeau despre marile „descoperiri ştiinţifice, întreaga cunoaştere, înţelepciune, fericire şi virtute, izvorâte din conducerea sa şi sunt inspirate de Fratele cel Mare”(pag. 183)de la  începuturile timpului până în prezent. Nu exista posibilitatea învăţării unei limbi străine, pentru a putea vorbi cu o persoană aflată într-o altă grupă, pentru a nu avea termeni de comparaţie, tocmai pentru a convinge societatea promovează un trai ideal. Habitanții erau continuu bombardați cu minciuni că se aflau mereu într-o stare de conflict când cu Eurasia, când cu Estasia. Scopul Partidului şi al doctrinei SOCENG era să stirpească orice formă de umanitate din persoane şi să umple vidul rămas cu ură. De aceea în fiecare zi, se difuzau cele „două minute de ură”. Nu exista Dumnezeu, însă exista „gândirea ortodoxă”. Prin „gândire ortodoxă” nu înţelegem vreo divinitate de orice fel, ci înţelegem sensul ad litteram, etimologic, al cuvântului „ortodox” şi anume „calea cea dreaptă”.

Însă Partidul nu se opreşte doar aici. Pentru a adula cu adevărat Partidul şi în principal pe Fratele cel Mare, s-au înfiinţat două forme de abrutizare:  Liga Tineretului Anti-Sex şi Spionii. Liga Tineretului Anti-Sex avea scopul de a refula orice dorinţă animalică, unicul scopul al actului sexual fiind procrearea. Din această cauză oamenii aveau o energie extrem de mare şi se instala fenomenul isteriei, atât în cazul femeilor, cât şi a bărbaţilor. Cât timp le dădeai o faţă, o idee sau o imagine pe care să o urască, oamenii erau mai uşor de manipulat. Spionii erau reprezentați în special din copii care îşi denunţau părinţii, sau pe oricine auzeau că era împotriva Partidului, indiferent că dormeai sau că erai treaz. Dacă ziceai „Jos Fratele cel Mare” treaz sau în somn, erai la fel de vinovat.

Multe mai sunt de spus despre această carte, dragă cititorule, şi-mi pare rău că te-am ţinut atât de mult. Însă am vrut să-ţi (re)ofer o mostră de distopie orwelliană. De observat că personajul principal nu este amintit aici de mine. Am preferat să îţi prezint societatea şi locul unde se desfăşoară acţiunea, decât să-ţi spun ce se petrece în această carte. Însă după ce am terminat cartea, îţi pot spune un fapt pe care încă îl mai simt : niciodată nu m-am simţit mai bine că pot să gândesc şi pot să vorbesc liber, că pot să am prieteni şi familie, după ce am citit despre Winston Smith şi a lui Julia.

Te salut şi ne citim marţi !

Taguri

Arhiva

2 Comments

  1. Nita Mihai
    February 17

    Frumos articol! Pentru o lectura suplimentara pe aceeasi tema recomand: “Brave New World” (Aldous Huxley), “We” (Evgheni Zamiatin) si “The Handmaid’s Tale” (Margaret Artwood). 😀

    • razvan
      March 3

      Îți mulțumesc pentru recomandări !
      De „Brave New World” de Huxley am auzit (sunt în antiteză cele două – „1984” și „Brave New World”)
      Însă celelalte două cărți nu mi-au fost recomandate. Îți mulțumesc sincer ! Am să le citesc cât pot de repede !

Comments are closed.