Îţi lasă un sentiment ciudat când ieşi din sala de cinema. Te întrebi: ,,în ce ţară mai trăim?”. Şi dacă rămâi cu o asemenea impresie după ce vizionezi De ce eu? (regia lui Tudor Giurgiu), de ce să le recomanzi şi altora să meargă la cinema să îl vadă? De dragul diversităţii, al variației. După zeci de filme despre justiţia americană, parcă ar merita să vezi şi un film despre justiţia din România, că e loc şi pentru el. Filmul lui Giurgiu reconstituie ultimele 20 de zile de viaţă ale procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis in anul 2002, caz care, la acea vreme, a stârnit o adevărată vâlvă în presa din țară.
De ce eu? te pune la curent cu munca de procuror, te întoarce în România anilor 2000, când DNA nu se înfiinţase încă. Filmul lui Tudor Giurgiu arată sistemul acela despre se care tot vorbeşte acum. Prin faţa camerei trec oameni de tot felul, din diverse trepte ale ierarhiei sistemului. Toţi, cu excepţia unuia, îţi arată că tu nu trebuie să te simţi ca şi cum ar trebui să îi tragi de sfori.
Pentru actorul care îl interpretează pe procurorul Panait, Emilian Oprea, faptul că vine din teatru îl ajută în interpretarea unui tânăr serios. Mihai Constantin, în rolul de şef direct al lui Panait, pendulează între bine şi rău, fiind ispita care întinde capcane.
De ce eu? nu are cadre lungi şi fixe, atât de apreciate la festivalurile de film, ci se apropie, am putea spune, prin stilul dinamic al cadrelor, de stilul generaţiei MTV. Coloana sonoră a filmului este mult mai generoasă decât a celorlalte filme româneşti, cu care ne-am obişnuit deja.
De ce eu? este un film singur. Până acum, este primul film politic plauzibil din cinematografia românească. A reuşit să împartă publicul în două, a stârnit controverse şi valuri sociale. A primit critici dure, în care se afirmă că scenariul nu urmează fapte reale. Pe de altă parte, mergând în paralel cu campania Singur împotriva tuturor (mizează pe încurajarea celor care luptă cu sistemul să îşi susţină punctul de vedere şi, cel mai important, să dezvăluie nedreptăţile cu care se confruntă), este aplaudat şi premiat. Și vizionat.