Electronica, nu-funk, acid jazz, trip hop, nu jazz, dub, synthpop, deep house, garage, French house, tech, minimal, glitch, IDM, future pop, experimental, psy, breaks! Aţi intrat vreodată într-un club şi n-aţi înţeles de ce sute de tineri hip dansează transpiraţi şi scrâşnind din dinţi pe muzica repetitivă? It’s electronic baby!
De la beaturi pe care te înmoi şi te legăni până la ritmuri violente şi isterice, nu e de mirare că unii sunt total dezorientaţi şi confuzi în înţelegerea valului sintetizatoarelor. În timp ce unii fac uz de superficialitatea personalităţii lor ca să se integreze în zona celor coolish, alţii asculta muzică electronică pentru că este o metodă artistică de asociere a stării psihice cu anumite sunete, de înţelegere a sinelui prin intermediul stărilor respective şi pentru că numai ea se mulează perfect pe gusturile lor. Nu vreau să dezbat istoria muzicii electronice – pentru asta fiecare poate deschide o carte – în schimb, o să vorbesc despre ce simţim când ascultăm muzica asta şi de ce o ascultăm.
Muzică electronică are o arie de identificare afectivă foarte largă şi ajunge, uneori, dincolo de sentimentul pământescului. Este metafizică, atmosferică, cosmică, spectrală, subterană, obscură, decadentă, dubioasă, confuză, de o tristeţe inimaginabilă, experimentală, contemporană, o experiență dincolo de înţelegere, ca o călătorie în spaţiu sau spre centrul pământului, ca o îmbrăţişare, ca un vid, că o tăcere, că o întrebare. Fiecare subgen cuprinde şi exprimă o stare interioară pe care ai experimentat-o măcar o dată în viaţă. Ceea ce poate face muzică electronică pentru tine, în plus, este să te ducă acolo unde nu ai mai fost vreodată.
Probabil, fiecare din noi – amatori ai genului muzical pus în discuţie – a avut senzaţia că aparţine unei categorii exclusiviste de ascultători. Nu oricine ascultă muzică electronică şi nu oricine o înţelege. Trebuie să cunoşti tranziţia prin toate genurile muzicale şi să filtrezi toate stările transmise de acestea ca să te opreşti la una şi să o îmbrăţişezi cu totul.
Până una alta, ieşiţi din “cutie”, faceţi rost de nişte brăţări colorate de acces la câteva party-uri scandaloase, organizate în vreun subsol dubios, într-o fabrică părăsită sau poate chiar într-un palat, dacă vă roagă cineva cu ceva nu refuzaţi şi poate, cine ştie, o să aveţi o experienţă transcendentală!
Text & foto: Barbu Diana-Luciana
Vreau sa te felicit pentru intentia de a expune acest subiect…din pacate este mult prea amplu ca sa fie dezbatut intr-un articol, dar este de departe CEL MAI BUN ARTICOL pe care l-am citit pe acest site.
Ma bucur ca ai avut intentia de a descrie sumar aceste genuri muzicale pentru ca de multe ori sunt catalogate ca fiind dubioase si pentru dubiosi.
Sincere felicitari!
Mi-a placut! Deci de fiecare data cand am beaturile in casti eu de fapt imi satisfac nevoia de transcendental. :)) Nice way of putting it!