de Bogdan R. Firănescu
Vreau ca acest articol să fie primul dintr-o serie de articole care să aibă ca temă dezvoltarea unei cunoașteri științifice a istoriei. Primul articol din această serie are ca personaj central un mit, mitul lui Dracula.
Pentru început vreau să clarific identitatea acestui personaj de ordinul fantasticului. Dracula nu este, aşa cum am crezut cu toții Vlad Țepeș, pentru a susține această afirmație am să vin atât cu motivul care a dus la această confuzie cât și cu argumente logice, verificabile dacă nu deja cunoscute. Am ales să mă limitez la doar 3 elemente din două motive, primul este acela că aceasta nu este o lucrare de o anvergură destul de mare încât să îmi permită un studiu mai aprofundat, iar cel de-al doilea motiv este că mai multe exemple, de o complexitate considerabilă probabil că v-aș plictisi.
Așadar, să începem cu elementul care a provocat această confuzie de identitate. Adevăratul nume al luiVlad Țepeș, fiul lui Vlad Dracul, era de fapt Vlad Draculea, se pare că diferența de pronunție dintre Dracula și Draculea este în engleză aproape insesizabilă. Acum să vin cu argumentele promise. Pentru primul argument care să îmi susțină teoria am să mă raportez la legenda lui Dracula. Se pare că această ființă legendară sălășluiește pe teritoriul Transilvaniei, dar oare Vlad Țepeș nu a domnit în Țara Românească? Cum oare a putut supraviețui atât de mult această greșeală doar dacă nu cumva nu este o greșeală.
Al doilea argument este legat de etimologia cuvântului Dracula. Acesta provide din latinește dracu – draculae (draco-draconis). În limba română același cuvânt era folosit și pentru drac și pentru dragon, tatăl lui Țepeș, Vlad Dracul făcea parte din ordinul dragonilor faptul că purta denumirea de dracul(dragon) nu ar trebui să ne surprindă. Totuși de la Dracul, Drăculea la Dracula este cale lungă, se pare că Dracula este termenul transpus la feminin, așadar, surpriză, Dracula era femeie.
Acum că am stabilit, și sper că v-am convins, că nu Țepeș era celebrul personaj Dracula e timpul să vedem cine era. În aceeași perioadă în care domnea Țepes în Țara Românească (sec XV) trăia, la granița dintre Țara Românească și Transilvania, într-un mic castel, o domniță. Aceasta avea credința că dacă o să bea sângele unor fecioare tinere o să obțină nemurirea. Se spune că a avut peste 2000 de victime (o cifră poate exagerată, dar nu am găsit ceva mai concret), a început cu sătence, dar a ajuns să omoare domnișoare de viță nobilă. A fost prinsă iar în catacombele castelului au fost găsiți munți de schelete, băi pline de sânge și alte manifestări „demonice”. Uitați, așadar adevărata identitate a celebrului personaj Dracula.
Toată această confuzie a fost făcută de Bram Stoker, care, datorită unei înțelegeri precare a limbii române și a unei cercetări superficiale a combinat două personaje care nu avea nimic în comun.
Prin acest articol am vrut să trag un semnal de alarmă, nu credeți nimic, cercetați tot, o să fiți uimiți de rezultate. Tot ceea ce am învățat în liceu, de la literatură până la istorie sunt niște prostii inutile, am fost antrenați să memorăm, nu să gândim. Noi nu avem o gândire bazată pe o cunoaștere și o corelare a faptelor, pur și simplu știm anumite lucruri, suntem simpli cunoscători ai unor elemente pe care nu putem să le punem în relație între ele. Hai să se încheie aici acest tip de dobândire formală a „cunoașterii”.
Sursa foto: wikimedia.org
Dar oare Bram Stoker nu a facut intentionata acea corelare? Scriitorii se inspira din niste fapte dar le atribuie altora, deforma si localizeaza in alt cadru geografic. Neintelegerea si identificarea lui Tepes cu Dracula a fost, cel mai probabil, efectul cartii Dracula si al unor asocieri cu domnitorul pe care au facut-o oamenii. Ideea e ca ei cred intr-o carte de fictiune si nu in istorie