Societatea s-a manifestat, vaza s-a spart. Ce facem cu cioburile?

Distribuie!

de Adelina Adalina Ioana

Îmi amintesc că am citit acum câțiva ani forțată de împrejurări despre teoriile filosofice ale nevoii individului de a se afla în grupuri și implicit într-o societate. Pe scurt omul are nevoie de societate si de grupuri ca sa supraviețuiască, cu toate că au fost remarcate și efectele maligne și strangulatoare ale acesteia. Pentru mai multe detalii citiți Locke, Hobbes, Rousseau, etc.

Psihologic vorbind, conștiința individuala este făcută să se racordeze la grup. Psihoterapia Gestalt se concentrează pe dovezi biologice ca să susțină forma sa terapeutică, punând în lumină cum creierul uman, începând de la omul primitiv sau de la hominizi si pana in prezent, s-a dezvoltat către socializare și traiul în grupuri. Pe scurt, evoluția i-a semnalat omului că traiul în societăți și grupuri mari îi asigură continuitatea, siguranța, hrana și parteneri de înmulțire, așa că omul a ales această variantă sigură și s-a organizat în grupuri. Și i-a mers! A fost jackpot, bingo, lozul câștigător. Prin urmare și creierul, fiind antrenat în grupuri și societăți organizate, s-a dezvoltat pe partea socială, noi devenind astfel niște ființe nu doar cu o nevoie socială ridicată, dar cu a cărei sănătate mintală este in totalitate dependentă de apartenența la diverse grupuri și implicit o societate mare (o națiune, un continent) care să ne protejeze și sa ne ofere aceleași avantaje pe care le avea omul primitiv. În plus, pentru că ne-am rafinat și diversificat nevoile, apartenența la societate și grupuri ne oferă o paletă de necesități psihologice utile sănătății mintale si bunăstării personale. Ce deducem de aici? Că suntem biologici predispuși sa reacționăm la formarea grupurilor, formăm grupuri foarte ușor si conștiința noastră se cuplează ca o piesa de lego cu alte conștiințe pentru a forma un grup în cât mai puțin timp posibil.

Cu toate acestea, aceasta cuplare rapidă și puțin evaluată de filtrul logic ne predispune unor hazarde logice, comportament antisocial, agresiuni, încălcări ale drepturilor omului. Ce se întâmplă cu conștiința umană în grupurile formate ad hoc? De ce când un șofer claxonează nervos pe altul, alte 10 mașini se alătură și înjură (vezi cazul actorului Mircea Albulescu)? Ne plângem că Bucureștiul este dezastruos dar ce facem în privința asta? Ce se întâmpla cu zecile de mii de oameni care ies în stradă la un protest? Se produce o conștiință colectivă distructivă care șterge linia și limita dintre tu, eu, Gigel și Gigica în cadrul aceluiași grup. Daca Gigel e atacat sau e lovit, mă duc sa lovesc și eu pentru că simt că sunt atacat indirect prin intermediul conștiinței colective. Scade autocontrolul. Nu există legi și reguli de conduită (cum e în grupurile organizate din firme și corporații) așa că totul se întâmplă haotic. Emoțiile sunt contagioase: daca cuiva i se face frică și se împinge, totul se transformă într-o busculadă și un „scapă cine poate” (de exemplu daca cineva ar țipa într-un metrou aglomerat, toți s-ar îmbulzi să iasă mai repede). De asta mulțimile sunt foarte ușor de manipulat de către un „agitator” (ca să folosim un limbaj de lemn). Creierul nostru ne păcălește crezând ca îi este util, ca și de-a lungul evoluției, să se cupleze cu ceilalți și să devenim pentru o scurtă perioadă un organism viu format din o mulțime de personalități distincte.

Ce e de făcut? Întotdeauna e bine sa ne punem problema corectitudinii și să avem toate datele înainte sa ne lăsam „vrăjiți” de nevoia de a ne alătura unui comportament de grup. Să ne asumăm trecutul și să abordăm cu precauție viitorul. Să nu generalizăm sau să dăm vina unul pe altul. Să gândim pentru noi! Poate face diferența între legal și ilegal, între moral și imoral.

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*