Pagini de Istorie: Columna lui Traian

Distribuie!

de Bogdan Preda

Odată încheiate războaiele romano-dace, s-a hotărât înfăptuirea unui monument evocativ, conform obiceiurilor vremii.

Încă dinainte de Traian, Roma avea monumente remarcabile amplasate în pieţele publice în care imperatorii şi-au construit propriile însemne, începând cu Forumul Roman, urmând aşezămintele lui Iulius Cezar, Augustus, Vespasian, Nerva. Odată cu personalitatea cea mai ilustră de la încrucişarea veacurilor I şi II – împăratul Traian – spaţiul central al Romei nu mai putea mulţumi pretenţiile şi orgoliul celui socotit Germanicus şi Dacicus.

Astfel, se decide modificarea terenului central al Romei prin constituirea unui platou între Quirinale şi Campidolio, două dintre cele şapte coline ale oraşului. În aceste condiţii, s-au escavat peste 850 000 metri cubi de piatră şi pământ, în locul unde Apollodor din Damasc avea să înfăptuiască piaţa forului Traian.

Trajan_s_column_detailPentru a marca fosta înălţime a locului escavat, a fost ridicată Columna Traiana, alături de care s-au construit Forul propriu-zis, cele două biblioteci, greacă şi latină, basilica şi alte aşezăminte.

Columna era formată din trei părţi distincte:

-          Un postament de formă paralelipipedică cu fiecare latură de cca. 5,26 m, care avea pe una dintre lături o uşă de intrare în întreg edificiul – încăperea de jos fiind destinată camerei mortuare a împăratului.

-          Columna propriu-zisă, având înălţimea de 29,44 m, având sculptate scene din războaiele romano dacice.

-          Partea superioară, un postament pe care, iniţial, se afla un vultur, urmând a fi înlocuit cu statuia împăratului şi mai apoi cu statuia Sfântului Petru.

Este cunoscut faptul că Michelangelo şi Rafael erau exaltaţi în fata monumentului, iar cel dintâi care avea să îl pună în valoare a fost un călugăr spaniol care elaborează primul studiu detaliat despre monument, în secolul al XVI - lea. Mai târziu, cardinalul Raffaello Fabretti realizează o amplă monografie, iar P. Santo Bartoli – un album de gravuri. Mult mai târziu apar cercetările realizate de W. Froehner, J. H. Pollen, E. Peterson, Victoria Vaschide, Theohari Antonescu, Radu Vulpe şi alţii.

Scenele de pe columnă nu ne spun că dacii au fost învinşi, ci prezintă doar soarta tragică a lui Decebal şi a comandanţilor săi, întrucât poţi birui o armată, însă nu poţi birui un popor.

Columna Traiana străjuieşte, de aproape 1900 de ani, miezul istoric al Romei, fiind vizitată de miliarde de turişti și vorbind lumii despre daci şi romani, odată cu Fori Traiani.

În anul 1939, la stăruinţa Guvernului României, cu sprijinul specialiştilor de la Vatican, a fost realizată o copie de piatră acoperită cu praf de marmură, pentru a fi adusă în România și aşezată – nu ca la Roma, drept columnă – ci desfăşurată pe orizontală, pentru a fi uşor de privit şi analizat de toţi cei interesaţi. Din cauza războiului şi a evenimentelor ce au urmat, lucrarea a ajuns în România abia în anul 1967, fiind aşezată și astăzi la Muzeul Naţional de Istorie.

Sursa foto: Wikimedia.org

Taguri

Arhiva

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*