Legăturile celebrului Freud cu România: O prietenie greu încercată, ce a dăinuit o viaţă (I)

Povestea unei prietenii din adolescenţă, dintre celebrul Freud şi un tânăr din România, continuată prin zeci de scrisori, ce nu s-a sfârşit niciodată în sufletele celor doi, în ciuda distanţei şi a unui eveniment tragic care i-a încercat profund.

Sigmund Freud, părintele psihanalizei, afirma în singurul interviu acordat unui ziar din România, în 1935, că și-ar dori să cunoască România. În 1939 moare la Londra.

Asta se știe, însă nu se cunoaște în detaliu care era sursa acestei dorințe arzătoare a lui Freud de a ne cunoaște țara, neîmplinită de altfel.

Totul a început în anul 1865, la Gimnaziul Real și Superior „Leopoldstädter” din Viena, unde Sigmund era elev. Aici, îl întâlnește pe Eduard Silberstein, un coleg de clasă, cel ce îi va marca adolescența și de care îl va lega o lungă prietenie.

Eduard Silberstein s-a născut la data de 27 decembrie 1856, în Iași, capitala Moldovei, într-o familie de negustori evrei, care după 1866 se mută la Brăila. Eduard mai avea un frate, Adolf, ce a devenit un cunoscut medic în Berlin, până la venirea lui Hitler la putere.

În orașul de la Dunăre, tatăl lui Eduard, Asias Silberstein își desfășoară cu succes activitatea de comerciant, putând astfel sa își întrețină fiul, aflat la studii în capitala Imperiului Austriac.

În timpul școlii, tânărul din România, împreună cu un alt coleg, Heinrich Braun, un socialist convins ce va deveni ministrul Agriculturii în guvernul Prusiei între 1918-1920, îl inițiază pe Sigmund Freud în politica social-democrată.

După absolvirea Gimnaziului „Leopoldstädter”, în 1873, drumurile celor doi prieteni se despart, însă acum începe perioada de corespondență dintre Eduard și Sigmund, ce se va sfârși brusc 8 ani mai târziu.

Timp de aproape un deceniu, prin intermediul scrisorilor, în număr de 76, cei doi au discutat despre filozofie, politică, dar și despre lucruri mult mai personale.

Scrisorile trimise de Silberstein lui Freud nu au fost găsite niciodată.

Sigmund Freud devine student al Facultății de Medicină, la Universitatea din Viena, iar Silberstein studiază 2 ani dreptul la Leipzig, pentru ca în 1875 să se mute la Viena, unde își continuă studiile. În anul 1879 Eduard devine doctor în drept, domeniu în care nu va activa niciodată.

În 1878, Sigmund îi scria prietenului său, exprimându-și nefericirea față de planurile lui Eduard de a studia dreptul, și nu știința.

Ultima scrisoare a lui Freud către prietenul său datează din 24 iunie 1881.

Ruptura dintre cei doi a fost cauzată de decizia lui Eduard de a se întoarce în Brăila definitiv, fapt care îl dezamăgește profund pe tânărul Freud.

Astfel, după anii 1880, când prietenia și corespondența se sfârsesc, Freud  devine doctor la o clinică de psihiatrie din Viena, iar Eduard duce o viață de mic burghez în portul de la Dunăre, lucrând în domeniul bancar și în comerțul cu cereale.

În anul 1884, Sigmund îi scrie logodnicei sale, Martha Bernays, nepoata unui rabin din Hamburg, despre prietenia cu tânărul din Brăila:

 „Ne-am legat într-un moment în care nu privești prietenia ca pe un sport sau ca pe un avantaj, ci ai nevoie de un prieten ca să trăiești lângă el. Când eram împreună, nu ne plictiseam niciodată. Orizonturile lui, lecturile lui, umorul lui, totul era burghez, un pic filistin”.

După 2 ani de la această scrisoare Freud se căsătorește cu Martha. În 1889, la Brăila, Eduard se căsătorește cu o tânăra din Iași, pe numele ei Pauline Theiler, născută la data de 22 iulie 1871. Pauline este cea care îi va reuni, într-un mod tragic, pe cei doi vechi prieteni.

La începutul anului 1891, soția lui Silberstein începe să manifeste simptome nevrotice, devenind extrem de instabilă psihic. Eduard o trimite pe Pauline, împreună cu o servitoare, la Viena, pentru a fi tratată de Freud, despre care Silberstein știa ca deține un cabinet medical privat.

După o lungă călătorie de la Brăila la Viena, Pauline ajunge, pe data de 14 mai 1891, în jurul orei 16, în fața cabinetului doctorului Freud, aflat pe strada Maria Tereza, numărul 8.

Pauline intră în clădire, îi spune servitoarei să o aștepte, și merge într-una din aripile din spate ale clădirii. După ce urcă 3 etaje, soția lui Silberstein se aruncă in gol, peste o balustradă.

Ziarul austriac „Neues Wiener Tagblatt” scria la acea dată ca tânăra a murit pe loc, având craniul spulberat.

Pauline nu a mai ajuns să îl cunoască pe bunul prieten din adolescenţă al soţului ei.

Eduard Silberstein se recăsătoreşte, la Brăila, la câţiva ani dupa moartea Paulinei, cu o lituaniancă, Anna Sachs. Anna a murit la Brăila, în anul 1925.

Eduard si Anna au avut 2 copii, unul murind la câteva luni după naştere. Teodora, născută in 1895, la Brăila, se căsătoreşte cu un evreu, Elias Braunstein, şi se mută la Antwerp, în Belgia. Această despărţire îl devastează pe Silberstein, care îşi adora fiica.

În anul 1910, Eduard îi scrie lui Sigmund Freud, dupa aproape trei decenii de la ultima scrisoare, rugându-l să primească nişte pacienţi. Freud, în vârstă de 54 de ani, era deja un cunoscut medic neurolog, autorul unor importante lucrări în domeniul psihanalizei.

Freud îi răspunde vechiului său prieten la data de 28 aprilie 1910:

„Am devenit bătrâni de când, în anii studiilor, ne împărtăşeam unul altuia micile bucurii. În curând viaţa s-a dus. Mi-ar face plăcere să ştiu, în amănunt, cum îţi merge. Despre mine pot spune că am avut parte de neaşteptat de mari eforturi, dar, în ansamblu, nu sunt nemulţumit de rezultat. Proiectele mele ştiinţifice merg încet spre împlinire, câştig atât cât avem nevoie şi aş fi putut deveni înstărit dacă nu aş fi preferat o familie numeroasă. Pacienţii despre care vorbești pot să vină; îi voi îndruma spre elevii mei, deoarece eu nu mai pot primi pentru acest sezon.

Mă aflu la mijlocul unei mari mişcări în ceea ce priveşte înţelegerea şi tratamentul bolilor nervoase, care, poate, nu e necunoscută nici în România, fiindcă în Rusia, Elveţia şi America am găsit mulţi adepţi.

Mulţumindu-ţi cordial pentru semnul tău de viaţă
vechiul tău,
Freud”

După această scrisoare cei doi nu mai corespondează şi nici nu se mai întâlnesc vreodată.

Eduard Silberstein a fost un lider proeminent al comunităţii evreieşti din Brăila, militând pentru drepturile evreilor din România. Silberstein moare în anul 1925, la Brăila.

După 3 ani de la moartea lui Eduard, Sigmund Freud transmite comunităţii evreieşti din oraşul de la Dunăre, la data de 22 aprilie, o scrisoare prin care comemora moartea vechiului său prieten:

„Mai mulţi ani din perioada copilăriei şi a tinereţii mele i-am trăit în intima prietenie, ba chiar în frăţească comuniune cu el. Am învăţat împreuna, fără profesor, spaniola, l-am citit pe Cervantes. Împărtăşeam, desigur, şi interese mai serioase. Mai târziu, viaţa şi distanţa ne-au separat, dar prietenia timpurie nu poate fi uitată nicicând.

A avut o inimă foarte bună şi un uşor simţ al umorului, care l-a ajutat, cu siguranţă, sa suporte mai uşor vicisitudinile vieţii.

Al dumneavoastră,

Freud”

Articolul va avea şi o a doua parte.

Alin Cristea

Surse foto: wikimedia.org și arhivă

Related posts:

Sergiu Nicolaescu- Filmul din viaţă şi viaţa din film („Români cu care ne mândrim”) Prietenie sau schimb de experienţe Cu siguranţă viaţa nu e ca în filme „Viaţa ca o pradă” sau „Cum îţi aşterni, aşa dormi”