Despre lansarea a două titluri memorabile în cadrul Bookfest

Distribuie!

de Bogdan Spoitu

Foto: Simina Cernat

Probabil știți de anul trecut că GEN90 nu ratează vreo prezență de teren la evenimentele livrești internaționale anuale din România. Atunci s-a servit doar experiența Gaudeamus,  iar în acest weekend ne-am deplasat neîndoios la Bookfest, frontiera de interes cultural autohton pentru perioada 29 mai - 2 iunie 2013. Și tot în aceeași manieră consacrată ne-am îndreptat atenția către standurile cu ștaif academic și inevitabil am poposit la o lansare pricinuită de către Editura Comunicare.ro.

În detrimentul voioșiei animate de către editurile care au răsfățat pe copiii, dar și pe părinții care s-au gândit să marcheze un 1 iunie în familie la târgul de carte, amiaza de sâmbătă a avut și o fațetă sobră în care prim-planul l-au ocupat lansările cu invitați din spațiul public, oameni de mare ținută intelectuală și reprezentativi pentru mediile de cercetare istorice, geopolitice și educaționale. Editura Comunicare.ro s-a raliat și ea acestor serii de lansări și a organizat o dublă prezentare a ultimelor sale cărți: Lumea cu doua viteze. Puterile emergente și țările dezvoltate, de Paul Dobrescu iar a doua, un titlu care se face de la sine remarcat, fără vreo notă introductivă, numele fiind sinonim cu primatul unei probleme societale care înainte de a fi politică, este factorul de interes de care probabil noi ca și generație depindem cel mai mult în formarea unui consens între genul nostru social și identitatea noastră românească prin accesul la învățământul superior, anume Învățământul universitar din România; o lucrare ce întruneşte rezultatele unei anchete sociologice coordonate de profesorul şi lectorul universitar Valeriu Frunzaru alături de o echipă formată din Remus Pricopie, Nicoleta Corbu, Loredana Ivan și Diana-Maria Cismaru.

Având aceste exemplare expuse pe scena principală a târgului, editorul și moderatorul evenimentului, distinsul Lucian Pricop, își introduce pe rând invitații de renume să comenteze primul volum: Adrian Cioroianu, fost Ministru de Externe, profesor și lector în cadrul Catedrei de Istorie din cadrul Universității din București și Bedros Horasangian, fost atașat cultural la Ambasada Greciei și la Centrul Cultural Român la New York, instituție pe care a și administrat-o până în 2005. Ambii invitați, după cum a subliniat domnul Pricop au însă o reputație literară și eseistică vie de luat în considerare, o afirmație îndrăzneață prin care s-a urmărit captarea atenției publicului, predominant studențesc. Totodată, această manieră viza și evidențierea influențelor din discursul autorului Paul Dobrescu, discurs care își autodepășește condiția limbajului uzual. Cartea, ca și fond, este o colecție reunită de articole de specialitate aduse la forma actuală din revista Clipa și nu numai. Cu o tematică a discuției care a gravitat în jurul multiculturalității în disputa economică a marilor puteri actuale ale lumii, miza, după cum a subliniat Adrian Cioroianu, urmărește o abonare la niște previziuni solide cu privire la cine va avea un loc la masa puterilor lumii până în 2020, fluctuațiile ușor șocante din zona socio-demografică, dar și cum putem noi, făcând abstracție de contextul românesc, să ne adaptăm la această viteză tranzitorie cât să ieșim în câștig. Da, cum să depășești orice altă dimensiune ca să ieși în câștig în toată această cavalcadă de exerciții de instalare a autorităților.

Paul Dobrescu ne-a mărturisit că naivitatea în fața unor asemenea probleme ar fi tocmai aceea de-a nu le considera probleme, fiind subiecte de interiorizat pentru orice intelectual sau observator fin care anticipă schimbările. Pentru tineri a ținut să precizeze pragmatic că schimbarea se va reflecta în nivelul îngreunat de adaptare la noile cerințe macroeconomice, amintind, ca exemplu, instilarea extrem de familiară nouă după ‘90, un fel de istoric al trendurilor competențelor indispensabile unui CV de candidat puternic în România: o limbă străină, cunoștințe din IT, iar el a menționat că urmează și minimele cunoștințe de economie, o știință care va fi recunoscută ca fiind dominantă. Dintre cei doi invitați, atât Adrian Cioroianu cât și Bedros Horasangian au enumerat exemplele unor țări precum Statele Unite ale Americii, China și Germania, însă cel din urmă, a încheiat cu o observație caustică la rolul României în tot ecosistemul acesta: „Singurul criteriu în România este lipsa de criterii”.

Acestea fiind spuse, cei doi părăsesc spațiul lansării și lasă loc ultimilor doi invitați, Alina Bârgăoanu, rector SNSPA, funcție preluată de la actualul Ministru al Educației Remus Pricopie, prezent și el. Aici, în ciuda impactului pe care acest studiu îl are asupra percepției generale asupra problemei accesului la învățământul de rang superior, după discurs nu a fost prevăzut timp tocmai pentru dialogul cu cei prezenți în audiență. Trecând peste acest minus, în fond identificarea acestor bariere, după cum sunt denumite în studiu, constă în a transpare asumarea nevoii imperioase de intervenție a Ministerului, o inițiativă de îmbunătățire a imaginii contaminate în ultimii ani de o lipsă inexplicabilă de interes care a restrâns foarte mult simpatiile față de principiile vechiului sistem,  condensându-se în climatul de opinie descumpănit, poate chiar defetist de astăzi cu privire la subiectul politicii din educație.

Dar, îmbucurător a fost că această tangentă cu realitatea socială nu a fost eludată de către vreun joc de rol al invitaților, întrucât rectorul SNSPA a început prin a aminti că este 1 iunie, este ziua copilului ei, iar peste zece ani ea va fi pusă în fața dilemei dacă să o trimită pe fiica ei la o facultate din România. De aici discuția a fost condusă de către Ministrul Pricopie, iar invitația noastră la lectură vine cu îndemnul la scrutarea acestui studiu, pe care vi-l putem pune la dispoziție(într-un număr limitat), căci de prea multe ori argumentele noastre cu privire la condiția sistemului au fost limitate la simple opinări din lipsa unui expozeu sociologic relevant, cum este cel de față.

Taguri

Arhiva